Media de varsta a toxicomanilor romani a scazut, in ultimii ani, de la 25 la 17-19 ani, iar multi dintre ei, chiar daca scapa de dependenta fizica, ajung sa consume din nou droguri din cauza ca nu exista centre post-tratament pentru inlaturarea dependentei psihice, sustin specialistii in domeniu.
In Bucuresti, se estimeaza ca sunt aproximativ 24.000 de consumatori de droguri, dintre care aproape 400 urmeaza un tratament. Majoritatea toxicomanilor care sunt tratati de dependenta fizica, in centrele de specialitate, recidiveaza insa in privinta drogurilor din cauza faptului ca autoritatile sanitare nu aloca fonduri pentru construirea centrelor de inlaturare a dependentei psihice.
"Pacientii sunt tratati mai intai de dependenta fizica, prin medicatie corespunzatoare si terapii psihologice. Foarte multi, insa, o iau de la capat, pentru ca noi nu le putem oferi conditiile de tratare a dependetei psihologice. Dupa ce scapa de dependenta fizica, pacientul ar trebui sa petreaca o buna perioada de timp intr-un mediu unde este hranit bine, ingrijit si supravegheat 24 de ore din 24, trebuie tinut non-stop ocupat", a explicat, pentru NewsIn, specialistul in dependenta drogurilor de la Centrul de Sanatate Mintala Bucuresti, dr. Cristian Bengescu-Bellu.
Specialistii in tratarea toxicomanilor au trimis, in repetate randuri, adrese catre Ministerul Sanatatii Publice (MSP) pentru obtinerea de fonduri necesare construiri centrelor comunitare post-tratament, insa toate au fost fara niciun rezultat. "Am explicat de foarte multe ori importanta unor astfel de centre, in conditiile in care numarul consumatorilor de droguri este in crestere", a declarat dr. Cristian Bengescu-Bellu.
Potrivit lui Bengescu, majoritatea reusitelor terapeutice ale Centrului de Sanatate Mintala se datoreaza, in principal, familiilor pacientilor, care i-au indepartat pe acestia de mediul in care exista riscul de a consuma droguri din nou.
Majoritatea cazurilor cu care se confrunta specialistii de la Centrul de Sanatate Mintala sunt pacienti dependeti de heroina. "Consumatorii de heroina sunt cei mai multi. Urmeaza apoi cei care consuma marijuana si droguri sintetice, cum ar fi pastilele de ecstasy", spune dr. Bengescu.
Aproximativ 90% dintre cei care se drogheaza sufera de hepatita C, iar 80% de hepatita B. "Sunt inca putine cazuri de bolnavi HIV/SIDA, dar este alarmant ca numarul lor a inceput sa creasca, avand in vedere ca 97% dintre consumatorii de droguri folosesc drogurile injectabile si nu utilizeaza cate o seringa pentru fiecare persoana", a completat specialistul in dependenta de droguri.
In cadrul Institutului de Boli Infectioase "Matei Bals" din Capitala functioneaza un cabinet care trateaza pacientii cu HIV/SIDA care se drogheaza. "Pacientul cu HIV/SIDA care se drogheaza si vine la acest cabinet beneficiaza de o ingrijire foarte atenta. Pe langa medicul curant, avem psihologi si asistenti sociali care ofera consilere", explica managerul institutului, prof. dr Adrian Streinu-Cercel. Directorul de la "Matei Bals" mai spune ca procesul de vindecare a bolii ii scapa pe unii pacienti si de viciul drogurilor, insa, oricum, acestia sunt foarte greu de tratat.
Potrivit lui Streinu-Cercel, noul val de bolnavi infectati cu HIV in Romania va fi cel al consumatorilor de droguri injectabile, iar asta din cauza ca numarul acestora a crescut exponential in ultimii ani. Medicii specialisti in boli infectioase avertizeaza, astfel, asupra pericolului raspandirii necontrolate a virusului HIV la dependentii de droguri injectabile, asa cum se intampa deja in Ucraina si Rusia.
"Consumatorii de droguri injectabile sunt mai greu de depistat decat un alt posibil infectat, pentru ca nu merg la medic si nu se adreseaza autoritatilor. Nici nu stim cati sunt exact. Pentru a putea ajunge la ei, trebuie sa colaboram cu ONG-uri specializate in lucrul cu consumatorii de droguri, care au asistenti sociali cu care consumatorii s-au obisnuit si pe care ii accepta. Cei mai multi consumatori folosesc numai seringile pe care le primesc prin programele derulate de aceste ONG-uri, insa nu stiu si nu vor sa stie despre pericolele infectarii", spune Streinu-Cercel.