Tumorile de glande parotide reprezinta tumori benigne (necanceroase) sau maligne (canceroase) ce au originea in celulele glandei parotide.
Glandele parotide reprezinta cele mai largi glande salivare, fiind doua la numar, regasite in lojele laterale ale mandibulei, fiecare dintre ele in fata unei urechi.
Majoritatea acestor tumori sunt benigne, insa pana la 20% pot fi maligne.
Totusi, cancerul de glanda parotida este cel mai frecvent dintre cancerele de glande salivare.
Atat tumorile benigne, cat si cele maligne de glanda parotida sunt considerate tumori rare.
Acestea apar la 1-6 persoane din 100.000, la nivel mondial.
Ambele tipuri de tumori de glande parotide cauzeaza mici leziuni reliefate in fata uneia dintre cele doua urechi, tumefieri nedureroase si fara sa existe semne de inflamatie.
Tumora apare de cele mai multe ori intr-o singura glanda parotida, unilateral.
Alte semne si simptome asociate cu aparitia acestei tumefieri includ:
- Durere locala, mai frecventa in cazurile de tumora maligna
- Leziune ulcerativa pe suprafata tumefierii
- Amorteala locala
- Trismus
- Asimetrie faciala, cu marirea jumatatii in care se afla tumora
Majoritatea tumorilor parotidiene cresc foarte incet, semnele si simptomele instalandu-se insidios.
Tumora poate trece neobservata timp de luni, ani sau chiar zeci de ani pana cand apar primele simptome semnificative pentru pacient.
Deseori medicii descopera aceste tumori in timpul unei examinari intamplatoare, pentru alta patologie.
Medicii si cercetatorii nu cunosc cauza exacta a acestor tumori parotidiene, insa exista cativa factori asociati frecvent.
Dintre acestia radioterapia realizata in zona capului si a gatului este cel mai comun factor, fiind un tratament utilizat pentru cancerele din aceasta sfera.
Fumatul a fost de asemenea incriminat ca si factor de risc pentru afectiunile glandei parotide.
Medicii vor face o examinare fizica concentrata pe zona capului si gatului, pentru a identifica tumefierea data de tumora parotidiana.
Istoricul pacientului este de asemenea important, pentru a putea identifica radioterapia sau alte interventii asupra regiunii afectate, precum si antecedentele familiale de cancer.
Ulterior, medicul va recomanda teste paraclinice precum:
Analize de sange: diferite infectii din organism pot produce tumefierea glandelor parotide, deci acestea trebuie excluse prin analize sanguine specifice.
Hemoleucograma este cea mai comuna analiza utilizata in acest sens
Teste imagistice: medicii pot recomanda diverse teste imagistice precum CT sau RMN de cap si gat, pentru a vizualiza tumora.
In cazul unei tumori cu caractere maligne, examinarile imagistice se vor extinde catre intreg corpul, pentru a exclude stadiul metastatic
Aspiratia cu ac fin: testul de confirmare a caracterului malign sau benign al tumorii.
Prin aspiratia celulelor tumorale si analiza lor la microscop se poate identifica subtipul exact al tumorii: exista mai mult de 20 de tipuri de tumori parotidiene maligne si 11 tipuri de tumori benigne.
Ulterior se pot face teste suplimentare pentru a evalua extinderea unui potential cancer si implicit pentru a stabili stadiul cancerului parotidian.
Cu cat mai multe detalii sunt stiute in urma diagnosticului, cu atat tratamentul poate fi mai bine ales.
In mod clasic, tratamentul include de regula o interventie chirurgicala pentru rezectia tumorii parotidiene.
Aceasta interventie este realizata de obicei de catre medicul specialist in oto-rino-laringologie (ORL) si/sau medicul specialist de chirurgie buco-maxilo-faciala (BMF).
Tumorile benigne pot fi rezecate in totalitate, fara sa existe riscuri de recidiva.
O mare parte dintre tumorile maligne sunt de asemenea rezecate cu succes, insa acestea pot recidiva sau exista riscul de rezectie incompleta.
Stadiul cancerului la momentul diagnosticului influenteaza semnificativ rata de succes a tratamentului.
Parotidectomia reprezinta operatia de indepartare a glandei parotide, fiind de asemenea o optiune.
Aceasta se alege in cazurile in care rezectia tumorala cu pastrarea glandei parotide nu poate fi realizata.
Prognosticul depinde in primul rand de caracterul tumorii: benign sau malign.
In timp ce tumorile benigne sunt usor de tratat, iar patologia este considerata vindecata, tumorile maligne pot pune mai multe probleme.
Desi prognosticul cancerului de glanda parotida poate fi initial bun, tumora poate recidiva si la ani de zile dupa tratamentul initial.
Astfel, pentru un prognostic cat mai bun, medicul va recomanda consulturi regulate si teste imagistice de reevaluare cel putin o data pe an, timp de pana la 20 de ani dupa tratament.
In ceea ce priveste supravietuirea pacientilor cu tumori maligne, rata variaza in functie de stadiu si subtipul tumoral.
Cu cat este mai avansat stadiul, cu atat supravietuirea este estimata a fi mai scurta.
Exista subtipuri mai agresive decat altele, fiind mai dificil de tratat.
Rata de supravietuire este insa un instrument orientativ, nefiind sigura pentru toti pacientii.
O data tratata tumora maligna, este important sa nu uitati ca poate aparea recidiva.
Discutati cu medicul dumneavoastra despre frecventa consulturilor si ce analize ar trebui sa faceti in continuare, in mod regulat.
Pentru a reduce riscul de recidiva asigurati-va ca evitati fumatul si consumul de alte toxice.
Nu ezitati sa mergeti la medic daca observati orice modificare la nivelul glandei parotide, chiar daca nu respectati programarea consultului prestabilit.
Tumorile glandelor parotide sunt tumori rare, cu crestere lenta si debut insidios dupa o lunga perioada asimptomatica.
Acestea pot fi benigne sau maligne, situatii in care prognosticul difera.
Aparitia unei tumefieri in regiunea parotidiana, in fata urechii, este cel mai caracteristic semn.
Medicii specialisti ORL si BMF sunt cei care se ocupa de diagnosticul si tratamentul acestor tumori.
Bibliografie
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/parotid-gland-tumors
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/parotid-tumor/cdc-20388269