Agenezia dentara este o patologie caracterizata prin lipsa congenitala a unor dinti. In alte cuvinte, exista dinti care nu cresc niciodata.
Agenezia dentara poate implica atat dintii primari (de lapte) cat si pe cei permanenti.
Exista 3 tipuri principale de agenezie dentara, in functie de numarul de dinti absenti:
- Anodontia: lipsa completa a tuturor dintilor
- Hipodontia: lipsa a 1-6 dinti
- Oligodontia: lipsa a mai mult de 6 dinti
Agenezia dentara este o afectiune dentara relativ rara, afectand intre 3% si 10% din populatia SUA. Aceasta este mai comuna in randul femeilor decat a barbatilor.
Desi orice dinte poate fi afectat, agenezia dentara afecteaza mai frecvent urmatorii dinti:
- Premolarii inferiori
- Premolarii superior
- Incisivii superiori laterali
Daca va lipsesc unul sau mai multi dinti, mestecarea alimentelor si vorbirea devin dificile.
Pot aparea si probleme de dezvoltare osoasa, producand aspecte anormale ale mandibulei, precum si tulburari de secretie si eliberare a salivei de la nivelul glandelor salivare.
Pacientii pot avea si semne si simptome precum:
- Dinti de dimensiuni mici
- Spatii intre dintii existenti
- Forme anormale ale dintilor
Agenezia dentara poate face parte din tabloul clinic al unor malformatii genetice precum displazia ectodermala.
Acesti pacienti vor experimenta, pe langa lipsa dintilor, simptome precum:
- Subtierea parului
- Anomalii ale unghiilor
- Lipsa transpiratiei
- Tulburari de vedere
- Pierderea auzului
O anormalitate a laminei dentare reprezinta de regula cauza principala a ageneziei dentare.
Lamina dentara este o banda de tesut din profunzimea gingiei si are rol in dezvoltarea tuturor dintilor. Atunci cand exista anumite mutatii genetice, lamina dentara poate avea anomalii ce impiedica formarea unor dinti.
Desi de cele mai multe ori agenezia dentara este o patologie genetica si nu este influentata de factori externi, in unele cazuri exista factori de risc.
Tratamentul chimioterapic si radioterapia realizate in copilarie pentru a trata cancerele pediatrice pot induce agenezia dentara.
Agenezia dentara este frecvent o patologie cu transmitere familiala, din cauza factorilor genetici implicati.
Astfel patologia se intalneste la mai multi membrii ai familiei, iar parintii o pot transmite copiilor cu probabilitate mai mare sau mai mica, in functie de gena afectata.
Medicii pot evalua probabilitatea de transmitere a genelor cu ajutorul testelor genetice realizate pentru ambii parinti.
In functie de genele implicate si de modelul ereditar, agenezia dentara poate fi mostenita prin una dintre cele 4 modele de transmitere genetica:
- Autozomal dominant: este necesara o singura copie de gena mutanta (provenita de la oricare dintre cei doi parinti) pentru ca agenezia dentara sa se dezvolte la copil
- Autozomal recesiv: sunt necesare doua copii de gena mutanta (cate una de la fiecare parinte) pentru ca agenezia dentara sa se dezvolte la copil
- Dominanta X-linkata: exista o gena mutanta dominanta pe cromozomul X, ceea ce inseamna ca poate fi transmisa doar de catre barbati.
- Recesiva X-linkata: exista una sau doua gene anormale recesive pe cromozomul X. O persoana de sex feminin nascuta cu acest model ereditar are o sansa de 50% sa faca agenezie dentara
Agenezia dentara poate fi asociata cu multiple alte probleme provocate de mutatii genetice similare.
Astfel pacientii cu agenezie dentara pot fi diagnosticati si cu:
- Cheilo-palato-schizis
- Displazie ectodermala
- Sindrom Down
- Greutate mica la nastere
- Infectii frecvente, precum rubeola sau candida
Agenezia dentara nu este identificata in primii ani de viata, acestia fiind anii in care dintii inca nu au crescut.
Dupa varsta de 3-4 ani este cel mai frecvent moment in care parintii observa ca anumiti dinti ai copilului lipsesc si nu dau semne de crestere. Unii pacienti, in special atunci cand lipsesc doar 1-2 dinti, nu observa decat la varsta adulta.
Medicul dentist este cel ce poate diagnostica la prima vedere aceasta lipsa a dintilor, cu ajutorul unei radiografii dentare si a unui consult.
Daca exista dubii de diagnostic se pot realiza si teste genetice, realizate pe o proba de sange, pentru a identifica mutatia.
Medicii trebuie sa faca diagnosticul diferential cu alte motive de lipsa a dintilor.
Medicii dentisti specializati in tratamentul pediatric pot trata agenezia dentara prin terapie ortodontica sau inlocuire dentara.
Exista mai multe optiuni dintre care se poate alege in functie de numarul de dinti lipsa, varsta pacientului si starea dintilor prezenti.
Variantele de tratament includ:
- Implant dentar
- Proteza dentara
- Punte dentara
Tratament ortodontic: aparat dentar de diferite tipuri
Cel mai des se apeleaza la proteze dentare temporare la varsta copilariei, pentru ca acestea sa fie inlocuite de un tratament permanent la varsta adulta, dupa ce toti dintii s-au dezvoltat.
Fiind o afectiune genetica cu transmitere familiala, nu puteti preveni agenezia dentara. Este insa important sa retineti ca daca aveti aceasta afectiune nu este sigur ca o veti transmite mai departe copiilor.
Agenezia dentara nu este o patologie periculoasa sau amenintatoare de viata, insa poate cu siguranta interfera cu activitatile zilnice.
Prin afectarea vorbirii si a alimentarii, agenezia dentara va poate impacta negativ calitatea vietii. Astfel tratamentul este aproape intotdeauna dorit si necesar.
Discutati cu medicul dentist pentru a afla cele mai bune optiuni de tratament pentru dumneavoastra sau copilul dumneavoastra.
Agenezia dentara reprezinta patologia in care unul sau mai multi dinti lipsesc complet, fara sa se formeze.
Aceasta este diagnosticata la copii sau la adultii tineri si poate avea efecte nefavorabile asupra activitatilor zilnice.
Optiunile de tratament sunt multiple si se aleg personalizat, in functie de particularitatile fiecarui pacient. Deseori copiii beneficiaza de terapii temporare, care vor fi refacute la varsta adulta.
Bibliografie
https://www.dentisteboucherville.com/en/causes-and-treatments-of-dental-agenesis/
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/24322-tooth-agenesis