Daca tocmai ati inghitit ceva potential toxic sau nociv, primul instinct ar fi sa va autoinduceti varsatura sau vomitatul.
Timp de decenii, multe persoane, inclusiv doctorii, au considerat aceasta ca fiind cea mai buna varianta in aceste stiuatii.
Parintii erau instruiti sa tina o sticluta de sirop de ipecac in casa, o substanta cu un puternic potential emetogen, pentru astfel de situatii.
In ziua de azi insa, medicii si expertii din domeniul sanatatii recomanda evitarea autoinducerii varsaturilor din cauza pericolelor care vin cu acest gest sau obicei.
Autoinducerea varsaturilor poate veni si in urma unor sentimente precum vina sau tristetea in legatura cu o masa pe care ati luat-o, avand ca si scop pierderea in greutate.
In acest caz este vorba de o patologie psihiatrica numita bulimie, insa pericolele varsaturilor raman valide si chiar mai serioase.
Varsatura sau voma reprezinta continutul stomacului, evacuat in mod nenatural, anormal, prin esofag si cavitatea orala in loc de intestin si rect.
Desi varsaturile reprezinta unul dintre cele mai comune simptome, in cadrul multor patologii, varsaturile autoinduse sunt mai rare si cu o fiziopatologie mai complexa.
Motivele pentru care pacientul isi poate dori sa apeleze la acest gest sunt impartite in 2 mari categorii: pentru a indeparta o substanta toxica sau pentru a pierde in greutate.
Desi inghitirea unei substante toxice sau a unui aliment stricat poate fi nociva pentru organism, incercarea de a indeparta acest compus prin simpla varsatura este aproape inutila: mai putin de jumatate din cantitatea ingerata va putea fi eliminata prin varsatura, iar o parte din aceasta a fost deja, cel mai probabil, absorbita.
Astfel veti ajunge sa experimentati atat simptomele date de ingestia toxicului, dar sicele provocate de varsatura autoindusa.
Daca se intampla sa ingerati ceva ce nu va face bine, apelati cat mai repede la ajutor medical si nu incercati sa tratati problema acasa.
Riscurile principale ale varsaturilor autoinduse sunt:
- Leziuni ale tesuturilor gatului si cavitatii orale: iritatia esofagului, leziuni profunde hemoragice ale esofagului si faringelui, eroziuni dentare etc
- Deshidratare si dezechilibre electrolitice, lichidul de varsatura continand multa apa si electroliti necesari organismului
- Leziuni ulterioare din cauza acidului gastric refluat
- Arsuri chimice provocate de substanta toxica ce reflueaza din stomac inapoi in tractul gastrointestinal superior
- Aspiratia continutului vomitat in caile aeriene si plamani, cu risc mare de pneumonie, abcese pulmonare, insuficienta respiratorie si chiar detresa respiratorie
In cazul in care autoinducerea varsaturilor apare ca o dorinta de a "scapa" de mesele ingerate pentru ca acestea sa nu induca castig in greutate, vorbim despre o patologie psihiatrica complexa numita bulimie.
Pacientii cu bulimie tind sa verse dupa fiecare masa si au o imagine distorsionata asupra propriului corp, dorind constant sa piarda in greutate.
Bulimia este o tulburare de alimentare serioasa, cu riscuri si complicatii numeroase in plus fata de cele cauzate de varsatura.
Daca dumneavoastra sau cineva din jurul dumneavoastra are tendinta de a varsa intentionat dupa alimentare, este esential sa apelati la un psihoterapeut sau un medic psihiatru inainte ca boala sa se agraveze.
Daca dumneavoastra, copilul dumneavoastra sau cineva din jur a inghitit ceva ce ar putea fi toxic, apelati la ajutor medical de urgenta.
Mergeti la o unitate de primiri urgente cat mai repede si povestiti ce s-a intamplat, incercand sa identificati substanta ingerata si cantitatea aproximativa din aceasta.
Semnele si simptomele pot varia in functie de toxicul ingerat, insa tulburarile gastrointestinale acute sunt comune si prezente aproape intotdeauna.
Aceasta este singura metoda sigura de a remedia o astfel de stiuatie, ci nu autoinducerea varsaturilor.
Daca ati apucat deja sa va fortati sa vomitati, nu ezitati sa mergeti imediat la medic; varsatura nu garanteaza aproape niciodata indepartarea totala a toxicului din organism.
Echipa medicala poate face spalaturi gastrice, poate administra carbonat de calciu si perfuzii de rehidratare pentru a ameliora simptomatologia.
In cazul unor substante exista si antidot ce va elimina complet efectele toxicului.
Atunci cand va este greata, puteti fi tentat sa va autoinduceti varsatura pentru a va simti mai bine ulterior.
Acest lucru poate face insa mai mult rau decat bine.
In schimb, pentru a ameliora senzatia de greata in diferite situatii, incercati sa:
- Respirati profund: odihniti-va si faceti cateva inspiratii si expiratii profunde, de 5-10 secunde, pana cand senzatia de greata se amelioreaza
- Luati o gustare mica, uscata, de tipul biscuitilor simplii sau a painii prajite
- Aplicati presiune asupra punctelor cheie precum cele de la incheietura
- Diminuati temperatura corpului: uneori temperatura inalta poate induce greata. Aplicati un material rece sau iesiti la aer rece, curat
Nu in ultimul rand, daca observati ca vomitati ca un efort pentru a va controla greutatea, apelati la ajutor.
Acesta poate fi medical, psihologic sau doar ajutor din partea familiei sau a unui prieten apropiat.
Este important sa recunoasteti aceasta problema la dumneavoastra sau cei din jur si sa o discutati cat mai repede cu cineva.
Daca acest lucru pare coplesitor, apelati la numerele de telefon speciale, ale grupurilor de suport online si ale asociatiilor pentru tulburari de alimentare.
Daca dumneavoastra sau cineva din jur ati inghitit ceva ce nu trebuia, apelati la ajutor medical cat mai repede.
Nu apelati la inducerea sau fortarea varsaturilor fiindca acestea aduc riscuri aditionale si pot fi mai mult daunatoare decat benefice.
In plus, varsaturile nu vor elimina intreaga cantitate de substanta toxica ingerata.
Nu va fortati sa vomitati dupa mese, iar daca observati ca aveti aceasta tendinta, apelati la ajutorul cuiva.
Bibliografie
https://www.healthline.com/health/how-to-induce-vomiting
https://insideoutinstitute.org.au/resource-library/physical-complications-of-self-induced-vomiting