Boala Parkinson este considerata ca fiind consecinta unui proces degenerativ neuronal difuz al sistemului nervos central, in care, primele leziuni apar in trunchiul cerebral inferior si care, progresand in timp, determina la un moment dat afectarea celulelor dopaminergice din substanta neagra mezencefalica (pars compacta). Aceasta afectare duce la dezorganizarea sistemului de control al activitatii motorii.
Prezenta acestor leziuni degenerative si in alte structuri neuronale, pe langa cele din substanta neagra mezencefalica (pars compacta), explica de ce in boala Parkinson, pe langa tulburarile motorii, avem si alte tulburari neurologice prezente precum tulburari cognitive, vegetative sau, de exemplu, tulburari ale somnului.
Boala Parkinson este o patologie cu evolutie progresiva, care se considera ca incepe cu mai multi ani inainte de debutul clinic si de stabilirea concreta a diagnosticului. Viteza cu care boala progreseaza difera de la pacient la pacient.
Este mai frecventa la barbati, in special se diagnosticheaza la cei cu varsta cuprinsa intre 50-60 de ani.
Boala Parkinson este diagnosticat pe baza criteriilor clinice.
Clinic se remarca tremor de repaus, rigiditate musculara, bradikinezie, adica miscari incete si instabilitate posturala.
Tremorul de repaus este considerat simptomul cel mai frecvent. El este involuntar. Tremorul din boala Parkinson este intrerupt atunci cand se face o actvitate voita sau in timpul somnului. El poate sa fie prezent la o mana sau la ambele, dar si la nivelul buzelor, limbii, barbiei si capului. Atunci cand exista o emotie puternica el se accentueaza, fiind mult mai vizibil.
Rigiditatea musculara este cea care imprima segmentelor corpului o semiflexie. De asemenea, exista diferite manevre pe care le poate executa medicul si care sa deceleze o marire a tonusului in articulatii.
Bradikinezia se refera la o scadere a vitezei cu care se realizeaza o miscare. Miscarile devin mai incete, lente.
Instabilitatea posturala este prezenta la majoritatea celor cu boala Parkinson. Mersul este unul cu pasi mici, uneori exista un blocaj al mersului, pacientul nu mai poate inainta. Acesta este cunoscut ca fenomen de freezeing. De asemenea, poate sa dispara miscarea de balansare a bratelor in timpul mersului.
Unii pacienti mai pot prezenta o neliniste musculara cu senzatia de linistie doar daca fac miscare in permanenta. Totodata, disfagia cu tremor al limbii si comportamentul de pompare a acesteia afecteaza transportul alimentelor in timpul alimentatiei.
Cauzele exacte care duc la aparitia bolii nu sunt pe deplin cunoscute sau intelese. Se considera ca o combinatie de factori genetici si de mediu cotribuie la dezvoltarea bolii Parkinson. Astfel, din punct de vedere genetic se vorbeste de anumite mutatii ale genelor, printre care cea mai frecventa la nivelul LRRK2.
In ceea ce priveste factorii de mediu, expunerea la pesticide sau metale grele poate contribui la aparitia bolii.
Totodata, se credea in trecut ca persoanele care locuiesc sau au locuit in primii ani de viata in mediul rural sunt mai susceptibile la aparitia bolii Parkinson, dar astazi, prevalenta nu mai este asociata cu mediul rural in general, ci cu zone agricole in care se cultiva leguminoase din familia Fabaceae care contin un pesticid natural numit rotenona.
Tratamentul medicamentos vizeaza trei aspecte importante ale bolii precum incetinirea progresiei acesteia, ameliorarea simptomelor motorii si a celor non-motorii.
Tratamentul cuprinde mai multe optiuni terapeutice clasificate in medicamente dopaminergice, non-dopaminergice sau neuroprotectoare.
Levodopa este esentiala pentru tratamentul bolii Parkinson si este administrata cu un inhibitor periferic de decarboxilaza cum ar fi carbidopa. Tratamentul pe termen lung este complicat de fluctuatiile motorii. Levodopa se administreaza la o ora inainte sau dupa masa. Cu trecerea timpului se ajusteaza dozele necesare cu cresterea dozei totale zilnice si a frecvenei administrarii.
Cu progresia medicinei si pentru ca studiul acestei patologii este intr-o continua dezvoltare, mai nou, in stadiul avansat al bolii, se poate recomanda stimularea profunda a creierului, care poate include fie tratamentul cu o injectie intermitenta de apomorfina, fie a unei perfuzii continue subcutanate de apomorfina. Totodata, se mai poate face instituirea tratamentului cu gel intestinal cu levodopa/carbidopa (duodopa) cu administrare continua in cursul zilei pe un dispozitiv cu sonda enterala instalata laparoscopic.
Tratamentul de recuperare medicala trebuie individualizat in functie de fiecare persoana in parte. Consultul medicului de Medicina fizica si Reabilitare este necesar inaintea inceperii acestui tip de tratament. Atunci cand se recomanda inceperea unui program de recuperare medicala pacientul trebuie evaluat de medic.
Programul poate contine mai multe tipuri de proceduri de fizioterapie si kinetoterapie. Kinetoterapia este foarte importanta pentru acesti pacienti si trebuie luata in considerare conditia fizica initiala a pacientului atunci cand se incepe.
Pacientii cu boala Parkinson trebuie supravegheati cand utilizeaza anumite echipamente din sala de kinetoterapie. De retinut ca in cazul acestora exista o eficienta mecanica redusa in timpul efectuarii exercitilor fizice. De asemenea, multi pacienti prezinta probleme cu tonusul musculaturii gatului, fiind necesare exercitii cu scopul imbunatatirii acesteia.
Pacientii cu boala Parkinson pot avea probleme in toate cele trei faze ale deglutiei, mai exact, in timpul bucal, faringian si esofagian.
Timpul bucal se caracterizeaza prin faptul ca masticatia este prelungita si prezinta miscari repetitive ale limbii. In timpul faringian se observa faptul ca exista o declansare intarziata a reflexului de deglutitie si o elevare intarziata a laringelui, astfel, tehnicile de antrenare pentru disfagie sunt necesare la majoritatea.
In ceea ce priveste electroterapia, exista o serie de curenti care se pot aplica pentru combaterea spasticitatii din boala Parkinson.
Masajul nu este contraindicat, dar trebuie utilizat cu prudenta pentru a nu creste starea de contractura musculara ulterioara.
Cura balneoclimaterica trebuie aleasa si ea cu grija. Mai exact, trebuie alese statiuni recomandate pentru afectiunile neurologice. In cazul pacientilor cu boala Parkinson cele mai indicate sunt statiunile cu bioclimat de crutare, sedativ.
Progresia bolii difera de la persoana la persoana. Se considera ca este mai lenta la pacientii care prezinta tremor la debut fata de persoanele cu instabilitate posturala sau a mersului.
In functie de stadiul bolii si nu numai, traitulul cu boala Parkinson poate fi dificil. Astfel, deseori chiar si parasirea propriei locuinte este o activitate evitata.
Este necesara amenajarea corespunzatoare a locuintei si folosirea de diverse dispozitive medicale care sa ajute la prevenirea caderilor. Caderile sunt unele dintre cele mai frecvente complicatii si se considera ca anual aproximativ 60% dintre pacientii cu Parkinsn vor prezenta cel putin un episod de cadere dat de instabilitatea posturala sau de complicatia polimedicamentatiei.
Diversele dispozitive de asistenta prezente pe piata pot imbunatati independenta si siguranta. Astfel, pacientii pot lua in considerare utilizarea de cadre de mers fie fixe, fie cu roti.
Utilizarea de tacamuri ergonomice poate facilita miscarile bratului, spre deosebire de tacamurile obisnuite din bucatarie cu greutate mai mare. Acestea pot ajuta si in cazul tremorului ca mancarea sa nu se verse. Se mai poate recomanda purtarea de vestimentatie fara nasturi si incaltamine fara sireturi.
Echipamentele precum inaltatorul de toaleta sau barele de sprijin fac ca miscarile sa fie mai sigure. Este necesara inlaturarea obstacolelor precum covoarele sau necesitatea utilizarii covorelor antiderapante, mai ales in baie.
In cazul planificarii unei calatorii, este important ca pacientul sa aiba medicatia proprie la el cu dozele necesare, ba chiar sa exista medicamente in plus si bineinteles, acestea trebuie puse in bagajul de mana pentru a evita pierderea lor.
De asemenea, in aeroport se poate solicita asistenta speciala pentru pasagerii cu mobilitate redusa/dizabilitati. Iar in ceea ce priveste cazarea, se poate opta pentru camere sau apartamente care sunt la nivel inferior sau langa lift.
In cazul in care calatoria este intr-o destinatie cu fus orar diferit, dozele trebuie luate la fel ca acasa. Pentru acest lucru se poate seta o alarma pe telefon pentru a nu uita.
Este importanta intelegerea bolii, cat si progresia ei. Cunoasterea a cat mai multor informatii poate fi cheia catre un viitor mai bun atat pentru pacient, cat si pentru familie.
Chiar daca boala Parkinson reprezinta o provocare pentru pacient si pentru persoanele apropiate celui cu acest diagnostic, este necesara incercarea pe cat posibil a continuarii normale a vietii.
Acest lucru se poate face doar prin adoptarea unei conduite terapeutice corespunzatoare care sa cuprinda un tratament medicamentos adecvat, efectuarea de exercitii fizice, cat si a kinetoterapiei sub supraveghere, dar si prin alegerea alimentara a unei diete echilibrate.
Bibliografie
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3253033/
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1353802018304620
https://www.parkinson.org/library/fact-sheets/fall-prevention