Medicamentele psihotrope pot avea efecte semnificative asupra sistemului cardiovascular. Psihiatrii trebuie sa fie vigilenti cu privire la potentialele efecte adverse, cum ar fi aritmiile, prelungirea intervalului QTc, hipotensiunea ortostatica, hipertensiunea si chiar afectiuni rare, dar grave, precum miocarditele.
Evaluarea initiala si monitorizarea continua a parametrilor cardiaci, precum si constientizarea factorilor de risc, pot ajuta la atenuarea acestor riscuri.
Aritmii si prelungirea intervalului QTc
Multe medicamente psihotrope pot prelungi intervalul QT, crescand riscul de aritmii, cum ar fi torsada varfurilor (TdP).
Prelungirea intervalului QTc este o preocupare deosebita in cazul anumitor antipsihotice, precum si al altor clase de medicamente. Combinatiile de medicamente care prelungesc intervalul QTc, impreuna cu alti factori de risc, pot avea efecte aditive.
Factorii de risc pentru prelungirea intervalului QTc includ:
• Sindromul congenital de interval QT lung
• Anomalii electrolitice (hipopotasemie, hipomagnezemie)
• Bradicardie
• Sex feminin
• Varsta inaintata
• Boli cardiace (insuficienta cardiaca congestiva, ischemie, aritmii)
• Alte medicamente care prelungesc intervalul QTc (de exemplu, anumite antibiotice, antiaritmice)
Se recomanda obtinerea unui ECG initial la pacientii varstnici sau la cei cu boli cardiace inainte de inceperea tratamentului cu antipsihotice.
De asemenea, este important sa se evite medicamentele cu un potential mai mare de prelungire a intervalului QTc la pacientii cu risc crescut si sa se ia in considerare alte medicamente pe care pacientul le ia si care pot prelungi intervalul QTc.
Daca intervalul QTc depaseste 500 ms, se recomanda intreruperea medicamentului in cauza, daca este posibil, si corectarea oricaror factori de risc reversibili.
Moartea cardiaca subita
Toate antipsihoticele (atat cele de prima, cat si cele de a doua generatie) sunt asociate cu un risc crescut de moarte cardiaca subita, dependent de doza, cel mai probabil din cauza aritmiilor ventriculare.
Desi riscul absolut este mic, acest lucru subliniaza importanta evaluarii si monitorizarii riscului cardiac la pacientii care iau antipsihotice.
Clozapina si miocardita
Clozapina poate provoca rar miocardita potential fatala, de obicei in primele 2 luni de tratament.
Simptomele pot include febra, dureri toracice, dispnee si simptome asemanatoare gripei. Daca se suspecteaza miocardita, se recomanda efectuarea unui ECG, a enzimelor cardiace, a proteinei C reactive (CRP) si o consultatie cardiologica.
Clozapina trebuie intrerupta daca se confirma miocardita; reluarea tratamentului este contraindicata.
Hipotensiunea ortostatica
Hipotensiunea ortostatica este asociata cu mai multe clase de medicamente psihotrope, din cauza blocarii adrenergice alfa-1:
• Antidepresive triciclice (ATC)
• Inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO)
• Inhibitori ai recaptarii serotoninei si noradrenalinei (IRSN)
• Antipsihotice atipice
• Trazodona, mirtazapina
Se recomanda masurarea tensiunii arteriale in pozitie sezanda si in picioare, la inceputul tratamentului si periodic pe parcursul acestuia. Pacientii trebuie sfatuiti sa se ridice incet din pozitia culcat sau sezand si sa se asigure ca sunt hidratati in mod adecvat. Tratamentul farmacologic (de exemplu, hemisuccinat de hidrocortizon) poate fi ocazional necesar.
Hipertensiunea
IRSN, ATC, bupropiona si stimulantele pot creste tensiunea arteriala din cauza efectelor noradrenergice. Incidenta hipertensiunii sustinute este in general scazuta, dar poate fi dependenta de doza, in special in cazul IRSN, cum ar fi venlafaxina.
Se recomanda monitorizarea regulata a tensiunii arteriale la pacientii care iau agenti simpatomimetici si utilizarea cu prudenta a acestora la pacientii cu hipertensiune preexistenta. Se poate lua in considerare reducerea dozei sau intreruperea tratamentului daca apare hipertensiunea in timpul tratamentului.
Alte efecte cardiovasculare
Pe langa aritmii si modificari ale tensiunii arteriale, medicamentele psihotrope pot avea si alte efecte asupra sistemului cardiovascular. De exemplu, unele antipsihotice, cum ar fi clozapina si olanzapina, au fost asociate cu un risc crescut de tromboembolism venos.
Quetiapina a fost asociata cu un risc crescut de insuficienta cardiaca. Litiul poate provoca modificari ale electrocardiogramei (ECG), cum ar fi aplatizarea sau inversarea undelor T.
Este important ca psihiatrii sa fie constienti de aceste potentiale efecte adverse si sa monitorizeze in mod corespunzator pacientii. In unele cazuri, poate fi necesara colaborarea cu un cardiolog sau cu un medic de medicina interna pentru a gestiona aceste probleme.
Utilizarea medicamentelor psihotrope la pacientii cu afectiuni cardiace preexistente necesita o atentie deosebita.
De exemplu, antidepresivele triciclice sunt in general contraindicate la pacientii cu infarct miocardic recent, din cauza efectelor lor proaritmice. Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) sunt considerati o optiune mai sigura la acesti pacienti.
La pacientii cu insuficienta cardiaca, se recomanda utilizarea cu prudenta a antipsihoticelor, din cauza potentialului lor de a agrava afectiunea. Se prefera antipsihoticele cu un profil de siguranta cardiovasculara mai bun, cum ar fi quetiapina sau risperidona.
Este esential ca psihiatrii sa comunice in mod eficient cu medicii cardiologi atunci cand trateaza pacienti cu afectiuni cardiace si sa ajusteze planul de tratament in consecinta.
Managementul corect al efectelor cardiovasculare ale medicamentelor psihotrope necesita o abordare multidisciplinara, care implica comunicarea si cooperarea intre psihiatri, medici de medicina interna, cardiologi si alti profesionisti din domeniul sanatatii. Prin aceasta abordare, pacientii pot beneficia de un tratament optim pentru afectiunile lor psihiatrice, minimizand in acelasi timp riscurile cardiovasculare asociate.
Este crucial ca psihiatrii sa fie la curent cu cele mai recente cercetari si ghiduri privind efectele cardiovasculare ale medicamentelor psihotrope. Aceasta include o intelegere aprofundata a mecanismelor prin care aceste medicamente pot afecta sistemul cardiovascular, precum si a strategiilor de prevenire si management al efectelor adverse.
In plus, educarea pacientilor cu privire la potentialele efecte secundare cardiovasculare ale medicamentelor lor si incurajarea lor sa raporteze orice simptome noi sau ingrijoratoare este esentiala. Pacientii trebuie sa inteleaga importanta aderentei la planul de tratament prescris si a evitarii intreruperii bruste a medicatiei, care poate duce la efecte de rebound sau sindroame de discontinuare cu impact potential asupra sistemului cardiovascular.
In cele din urma, este important sa se recunoasca ca, desi medicamentele psihotrope pot avea efecte secundare cardiovasculare semnificative, beneficiile tratamentului adecvat al tulburarilor psihiatrice depasesc adesea riscurile, mai ales atunci cand acestea sunt gestionate in mod corespunzator.
Netratarea tulburarilor psihiatrice poate avea in sine efecte negative asupra sanatatii cardiovasculare, prin mecanisme precum stresul cronic, comportamentele nesanatoase si aderenta scazuta la tratamentele medicale pentru alte afectiuni.
Prin urmare, o abordare echilibrata, care ia in considerare atat beneficiile cat si riscurile tratamentului, este esentiala pentru optimizarea rezultatelor pentru pacienti. Aceasta include o evaluare atenta a raportului risc-beneficiu pentru fiecare pacient in parte, luand in considerare factorii individuali de risc, comorbiditati si preferintele pacientului.
Efectele cardiovasculare sunt o consideratie importanta atunci cand se prescriu medicamente psihotrope.
In concluzie, gestionarea efectelor cardiovasculare ale medicamentelor psihotrope necesita vigilenta, cunostinte actualizate si o abordare colaborativa intre diferitele specialitati medicale. Prin constientizarea riscurilor legate de medicamente, a factorilor de risc ai pacientilor si prin monitorizarea adecvata, psihiatrii pot ajuta la atenuarea potentialelor evenimente adverse. Colaborarea cu medicii de medicina primara si cu cardiologii este esentiala, in special pentru pacientii cu boli cardiace preexistente sau atunci cand apar semne sau simptome ingrijoratoare in timpul tratamentului.
Bibliografie
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9300900/
https://www.cambridge.org/core/journals/bjpsych-advances/article/understanding-and-managing-cardiac-sideeffects-of-secondgeneration-antipsychotics-in-the-treatment-of-schizophrenia/B2B19AA8ADD041AC735603A442A052E3
https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/JAHA.114.001568