Noile date sustin utilizarea colonoscopiei si a polipectomiei la pacientii cu polipi mai mari de 6 mm detectati printr-o metoda strict imagistica. Care este metoda de urmarire adecvata pentru polipii colorectali care sunt detectatii in cadrul studiilor de screening strict imagistic, cum ar fi sigmoidoscopia flexibila fara biopsie, clisma baritata cu dublu contrast, Aer-O-Scope si colonografia cu tomografie computerizata (CT)?
Instuctiunile sunt clare in privinta urmaririi polipilor de 1 cm, insa exista controverse in privinta polipilor mai mici, in special a celor detectati numai prin colonografie CT. Colegiul American de Gastroenterologie recomanda colonoscopia si polipectomia la pacientii cu polipi mai mari de 6 mm. Cu toate acestea, Colegiul American de Radiologie, recomanda ca pacientii cu polipi intre 6 si 9 mm sa efectueze colonografii CT repetate in intervale intre 1 si 3 ani ca alternativa la colonoscopie si polipectomie. Pentru a cerceta relatia dintre dimensiunea polipului pe un studiu imagistic si asigurarea colonoscopiei, investigatorii au evaluat datele provenite dintr-un studiu randomizat asupra sigmoidoscopiei flexibile in cancerele de prostata, pulmonar, colorectal si ovarian (trialul PLCO). Din cei 15.150 de participanti care prezentau polipi detectati prin sigmoidoscopie flexibila, 10.850 aveau informatii disponibile referitoare la colonoscopie de urmarire.
Au fost prezentate rezultatele referitoare atat la colonul distal cat si cele pentru intregul colon. Colonul distal este probabil aceiasi zona explorata prin sigmoidoscopie flexibila, desi limitarile acestei supozitii sunt bine cunoscute.
Aceste date sustin utilizarea colonoscopiei si polipectomiei atunci cand este detectat un polip de 6 mm sau mai mare cu ajutorul unei tehnici strict imagistice, cum ar fi colonoscopia CT si sunt concordante cu recomandarile Colegiului American de Radiologie. Extrapolarea acestor date de la sigmoidoscopia flexibila la colonoscopia CT este in mod evident dificila deoarece unul din teste permite evaluarea numai a colonului distal, in timp ce prin celalalt se examineaza intregul colon, precum si ca urmare a faptului ca fiecare test isi are propriile puncte forte si propriile limitari.