Epiglotita reprezinta inflamatia si tumefierea epiglotei, o structura subtire de cartilaj situata la baza limbii. Epiglota este semi-mobila, inchizand si deschizand orificiul prin care se ajunge in laringe si trahee. Astfel in timpul deglutitiei epiglota se inchide pentru a evita patrunderea alimentelor in calea aeriana, iar in rest epiglota este deschisa si permite respiratia.
Inflamatia epiglotei apare de regula in urma unei infectii si debuteaza acut sau cronic.
Epiglotita poate afecta persoane de orice varsta, fiind insa mai frecventa in randul barbatilor. Prevalenta exacta a epiglotitei acute nu este insa cunoscuta, intrucat multi pacienti ajung sa afle diagnosticul doar atunci cand simptomele devin cronice.
Simptomele se instaleaza brusc si se inrautatesc rapid. Uneori insa simptomele acute nu sunt grave, iar pacientii se alarmeaza doar cand acestea devin cronice si dureaza de cateva zile sau chiar saptamani.
Cele mai comune simptome includ:
- Durere severa de gat
- Dificultati de inghitire, durere la inghitire
- Dificultati de respiratie; un simptom intalnit mai frecvent la copii, intrucat adultii compenseaza mai bine prin respiratia nazala
- Sunete respiratorii anormale, cu tonalitate inalta
- Febra
- Iritabilitate, incapacitatea de odihna
- Hipersalivatie
Tabloul clinic variaza considerabil si nu este suficient pentru diagnostic. Infectia cauzatoare poate sau poate sa nu dea semne inainte de instalarea epiglotitei.
In majoritatea cazurilor, o infectie bacteriana provoaca epiglotita acuta. Infectia cu Hemophilus influenza de tip B este cel mai frecvent incriminata. Aceeasi bacterie cauzeaza frecvent pneumonie si meningita, motiv pentru care vaccinul a devenit parte din schema obligatorie la copii, incepand cu anul 2000.
Alte cauze ale epiglotitei acute includ:
- Alte infectii bacteriene precum cele cu Streptococ
- Infectii fungice, in special in randul persoanelor cu sistem imunitar deprimat
- Infectii virale precum cele cu virus Varicelo-zoosterian sau Herpes simplex
- Leziuni traumatice ale gatului si laringelui: de ordin fizic extern sau prin ingestia unor alimente sau bauturi foarte fierbinti
- Arsuri sau inhalare de fum
- Fumatul
- Poate aparea ca efect advers al chimioterapiei
Epiglotita in sine nu este contagioasa, insa infectia cauzatoare poate fi.
Infectia bacteriana, fungica sau virala se poate raspandi prin intermediul particulelor de saliva sau mucus. Atunci cand un pacient ce are deja infectia, chiar daca este asimptomatic, stranuta sau tuseste, micile particule ajung pe diverse suprafete sau in contact direct cu persoanele din jur.
Daca insa epiglotita apare in urma unor leziuni sau in urma expunerii la fum, nu este contagioasa.
Medicul pediatru este cel ce va stabili diagnosticul in cazul copiilor cu epiglotita acuta, iar medicul specialist ORL se ocupa de pacientii adulti cu aceeasi afectiune. Examenul fizic si anamneza sunt primii pasi, insa atunci cand tabloul clinic este sever se va pune accent asupra unui diagnostic paraclinic rapid.
Testele paraclinice utile si care ajuta la stabilirea rapida a diagnosticului sunt:
- Laringoscopia: in cadrul acestui test, medicul utilizeaza un tub subtire si flexibil dotat cu o mica camera. Tubul este introdus in cavitatea bucala si ajuta la vizualizarea laringelui si a epiglotei. Epiglota va avea aspect inflamat, mult marita in volum
- Teste de laborator: medicul poate preleva o proba de secretie faringo-laringiana pentru a determina prezenta bacteriilor, fungilor sau virusurilor
- Analize de sange. Analizele complete de sange sunt realizate intotdeauna, iar hemoculturile pentru identificarea agentului patogen sunt efectuate atunci cand exista dubii de diagnostic
- Teste imagistice. Daca diagnosticul nu este clar in urma laringoscopiei, o radiografie sau CT se pot realiza pentru a determina gradul de inflamatie
Diagnosticul de certitudine este foarte important, intrucat simptomele sunt comune si altor patologii ORL, iar tratamentul este diferit pentru fiecare dintre ele.
Epiglotita reprezinta o urgenta medicala. Daca dumneavoastra sau copilul dumneavoastra experimentati simptome specifice mergeti imediat la cel mai apropiat spital sau apelati la servicii medicale de urgenta. Dificultatile de respiratie reprezinta semnul de alarma.
Tratamentul epiglotitei se realizeaza doar la spital si include mai multi pasi:
- Primul pas este de a asigura functia respiratorie. In functie de gravitate, pacientul va fi oxigenat cu ajutorul unei masti faciale sau prin intubatie oro-traheala. In cazurile severe poate fi nevoie de o traheostomie temporara pentru a forma o cale aeriana eficienta
- Odata ce plamanii primesc oxigen in mod eficient, medicul va incepe tratamentul epiglotitei: tratament antibiotic empiric, solutii nutritive si de hidratare administrate intravenos
- Oxigenarea artificiala este ulterior intrerupta daca pacientul poate respira singur
- Reechilibrare hidro-electrolitica, in functie de rezultatele analizelor
Pentru majoritatea pacientilor durata de tratament si recuperare este de 7 zile, insa simptomele se pot ameliora dupa primele 3-4 zile. In aceasta perioada este ideal sa ramaneti internat si supravegheat intr-un mediu spitalicesc.
Desi epiglotita nu poate fi prevenita 100%, cauzele pot fi evitate prin anumite masuri.
Pentru a va reduce sansele de a face epiglotita acuta, incercati sa respectati urmatoarele:
- Asigurati-va ca faceti toate vaccinurile recomandate copilului, la momentul potrivit. Imunizarea precoce pentru Hemophilus influenza este cea mai buna metoda de preventie a acestor infectii pentru copii
- Mentineti o rutina buna de igiena: spalati-va des pe maini si evitati atingerea ochilor, nasului si gurii cu mainile
- Protejati-va de infectii: evitati persoanele bolnave si nu mergeti in colective in care exista epidemii
- Evitati fumatul, inclusiv pe cel pasiv (expunerea la fumul altor tigari)
- Evitati traumatismele laringiene: consumati lichide de temperaturi medii si aveti grija ce ingerati dumneavoastra si in special copiii care pot bea substante chimice in mod accidental
Epiglotita acuta este o urgenta medicala, insa cu ajutorul unui diagnostic rapid si un tratament eficient, patologia regreseaza in cateva zile. Majoritatea pacientilor se recupereaza complet dupa o saptamana si prognosticul este bun.
In lipsa tratamentului precoce poate insa aparea insuficienta respiratorie acuta, dar acest lucru se intampla rar, la mai putin de 1 din 100 de cazuri.
Epiglotita acuta reprezinta o patologie cu potential sever si simptome specifice, ce afecteaza atat copiii cat si adultii. Cauza este de cele mai multe ori infectioasa, iar diagnosticul trebuie stabilit cat mai repede pentru a evita complicatiile. Cu ajutorul unui tratament eficient realizat in spital, prognosticul pacientilor este bun si recuperarea este destul de rapida. Este esential sa mergeti la medic de la aparitia primelor simptome.
Bibliografie
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/epiglottitis/symptoms-causes/syc-20372227
https://www.webmd.com/a-to-z-guides/epiglottitis-infection-inflammation