Anevrismul de artera carotida reprezinta o dilatare intr-una dintre cele doua artere carotide. Arterele carotide sunt responsabile de vascularizatia creierului, capului, fetei si gatului. De fiecare parte a pieptului exista cate o artera carotida comuna; pe masura ce avanseaza inspre gat, fiecare se divide in artera carotida externa si interna. Anevrismul poate aparea in oricare dintre aceste ramuri, insa este mai frecvent la nivelul arterei carotide interne.
Anevrismul apare atunci cand o portiune din peretele arterial devine slabita, iar peretele isi pierde din tensiune in acea portiune. Pe masura ce anevrismul se formeaza si creste, peretele se subtiaza si mai mult, creeandu-se un cerc vicios.
Anevrismul trebuie intotdeauna diferentiat de un pseudoanevrism. Pseudoanevrismul sau anevrismul fals nu afecteaza toata structura peretelui arterial (3 straturi) si astfel nu are aceleasi riscuri ca si un anevrism adevarat.
Principalul risc al unui anevrism este ruptura sa, cu intreruperea circulatiei cerebrale si hemoragie severa.
Anevrismele de artera carotida pot afecta adultii de orice varsta, fiind raportate si cateva cazuri in randul copiilor. Varsta medie de diagnostic este intre 50 si 60 de ani. Acestea sunt afectiuni vasculare rare, alte localizari ale anevrismului fiind mult mai frecvente.
De cele mai multe ori pacientii cu un astfel de anevrism nu au simptome. Dintre cei care au, anevrismul se manifesta adesea prin atac ischemic tranzitor sau AVC.
Atacul ischemic tranzitor este numit si ,,mini-AVC’’ intrucat este o intrerupere a irigatiei arteriale cerebrale, insa este temporara si reversibila spontan. Acesta poate insa precede un accident vascular cerebral extins.
Ambele afectiuni sunt astfel consecinte ale anevrismului carotidian si reprezinta urgente medicale adevarate.
Astfel, oricand apar simptomele urmatoare, apelati la serviciul medical de urgenta:
• Dificultati de vedere la unul sau ambii ochi
• Dificultati de mers
• Ameteala, dezechilibru, pierderea coordonarii
• Amortirea fetei sau slabiciune a bratelor sau membrelor inferioare, in special daca sunt pe o singura parte a corpului
• Durere de cap severa, brusca
• Tulburari de vorbire sau de intelegere cu cei din jur
Este posibil sa nu fiti in stare sa sunati la 112 daca aveti astfel de simptome. Astfel este important sa ii educati pe cei din jur despre aceste simptome si ce inseamna ele.
In plus fata de cele doua complicatii, anevrismul poate da si alte simptome:
• Dureri de cap
• Voce ragusita
• Durere la nivelul gatului
• Tumefiere a fetei
• Tumefiere resimtita la nivelul gatului
• Dificultati de inghitire
• Tulburari de vedere
Exista multe cauze ce pot duce la formarea unui anevrism de artera carotida. Cele mai comune sunt:
• Ateroscleroza. Afectiune sistemica vasculara ce afecteaza peretii arteriali: placile de aterom, formate din colesterol si resturi celulare, se acumuleaza in interiorul arterelor si distrug structura si functia acestora
• Displazia fibromusculara si alte boli de tesut conjunctiv ce slabesc peretii arteriali
• Complicatii ale unor interventii medicale: radioterapie, chirurgie asupra arterei carotide, implantarea de cateter venos central
• Traumatisme ce implica artera
Factorii de risc includ hipertensiunea arteriala, fumatul si istoricul familial de anevrisme.
Medicii stabilesc diagnosticul de anevrism de artera carotida prin:
• Examenul clinic. Medicul cardiolog va ausculta cu stetoscopul modul in care curge sangele in artera carotida, va ausculta inima si va face examenul obiectiv complet
• Istoricul familial. Istoricul familial de anevrisme orienteaza semnificativ diagnosticul
• Teste imagistice. Ecografia Doppler, angio-CT, RMN si alte teste vor confirma diagnosticul, vor identifica localizarea exacta a anevrismului si vor determina marimea acestuia
• Teste aditionale, precum testele imagistice cerebrale si aortice sau testele genetice, pot fi realizate pentru a identifica alte anevrisme concomitente
Tratamentul acestor anevrisme depinde de marimea acestuia, riscurile pacientului, starea generala de sanatate si prezenta sau absenta leziunilor sincrone cu alte localizari. Optiunile includ: supraveghere, interventie chirurgicala, stentare endovasculara.
Scopul tratamentului este de a reduce simptomele si riscul de complicatii. Cazurile cu risc ridicat vor fi operate sau reparate prin metode endovasculare. Daca insa anevrismul este mic, nu face compresie pe alte structuri si nu exista riscuri asociate, tratamentul este o abordare de tip "asteapta si vezi", perioada in care anevrismul este monitorizat si evaluat periodic.
1. Supraveghere
Numita si abordarea ,,asteapta si vezi’’, acest tip de abordare inseamna ca medicul va repeta testele imagistice la fiecare 6-12 luni. Daca apar modificari precum aparitia simptomelor sau cresterea anevrismului, se va recomanda tratamentul urmator potrivit. Tratamentul antihipertensiv poate ajuta in scaderea presiunii din anevrism.
2. Interventie chirurgicala deschisa
Interventia chirurgicala este metoda clasica de tratament. Medicul chirurg vascular indeparteaza portiunea dilatata a arterei carotide, recreeand apoi traseul arterial normal. Procedura se numeste si bypass arterial. Inlocuirea portiunii indepartate se face fie cu o portiune dintr-o alta artera din organism, fie cu materiale biologice speciale.
3. Interventie minim-invaziva
Repararea prin metode minim-invazive este o tehnica relativ noua, cu mai putine riscuri pentru pacient. Se plaseaza un stent prin abord endovascular, fara ca pacientul sa sufere o operatie deschisa. Cateterele utilizate sunt lungi si subtiri, fiind inserate si avansate pe traiectul arterial, incepand cu artera femurala si pana in carotida.
Atunci cand medicul ajunge cu acest cateter in artera carotida, monteaza stentul pentru a reda forma corecta a arterei. Aceasta tehnica nu poate fi insa folosita in cazul tuturor pacientilor.
Medicii vor evalua fiecare pacient in parte, urmand sa decida care este cea mai buna optiune de tratament. Inainte de orice interventie, acesta va va explica riscurile si beneficiile, pentru ca dumneavoastra sa stiti la ce sa va asteptati.
Unii factori de risc, precum istoricul familial, nu pot fi controlati. Puteti insa lua masuri pentru a reduce riscul de ateroscleroza si sindrom metabolic, afectiuni ce cresc sansele de anevrisme arteriale oriunde in organism.
Astfel, incercati sa:
• Evitati fumatul, vapatul si orice astfel de produs
• Mentineti o dieta sanatoasa, saraca in grasimi saturate, sare si zahar
• Faceti efort fizic regulat, conform recomandarilor medicului
• Limitati consumul de alcool
• Gestionati factorii de risc precum hipertensiunea arteriala
• Luati medicamente conform indicatiilor si mergeti la medic pentru controale de rutina
Pacientii cu anevrism de artera carotida au un prognostic variat, acesta fiind influentat de factori ce tin atat de patologia actuala, cat si de istoricul si starea generala de sanatate a pacientului. Unii pacienti au un anevrism mic, fara riscuri, cu care traiesc fara probleme timp de multi ani. Altii au un anevrism ce creste repede, da simptome si necesita tratament imediat.
Discutati cu medicul dumneavoastra si mergeti constant la control, pentru a monitoriza anevrismul si a va imbunatati prognosticul.
Anevrismul de artera carotida reprezinta o dilatare a peretelui arterial, de regula afectand artera carotida interna. Deseori simptomatologia lipseste si anevrismul este diagnosticat tarziu, atunci cand sunt deja prezente complicatii. Tratamentul este eficient, insa prognosticul variaza.
Bibliografie
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6417903/
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/16843-extracranial-carotid-artery-aneurysm