Anxietatea este o emotie umana naturala care poate servi drept mecanism de protectie in fata unor amenintari potentiale sau a unor situatii provocatoare. Cu toate acestea, in cazul persoanelor cu tulburare de anxietate generalizata, acest sentiment de ingrijorare si aprehensiune devine excesiv, persistent si adesea disproportionat fata de circumstantele reale.
Aceasta afectiune cronica poate avea un impact semnificativ asupra vietii de zi cu zi si a starii generale de bine.
Tulburarea de anxietate generalizata este o afectiune cronica de sanatate mintala caracterizata prin ingrijorare persistenta si excesiva cu privire la diverse aspecte ale vietii, cum ar fi munca, sanatatea, familia sau finantele. Aceasta ingrijorare apare mai multe zile si dureaza cel putin sase luni.
Spre deosebire de anxietatea resimtita in cazul fobiilor specifice sau al tulburarilor de panica, tulburarea de anxietate generalizata implica ingrijorare difuza, incontrolabila si teama in legatura cu situatiile de zi cu zi.
• Ingrijorare excesiva si persistenta, greu de controlat
• Neliniste sau senzatie de tensiune
• Oboseala usoara
• Dificultati de concentrare sau senzatia de creier gol
• Iritabilitate
• Tensiune musculara
• Tulburari de somn
Tulburarea de anxietate generalizata este una dintre cele mai frecvente tulburari de sanatate mintala la nivel global, afectand aproximativ 6,8 milioane de adulti in Statele Unite, adica 3,1% din populatie. Este mai raspandita la femei decat la barbati si adesea coexista cu alte afectiuni de sanatate mintala, cum ar fi depresia sau abuzul de substante.
In Romania, in mod specific, cercetarile sugereaza o rata de prevalenta usor mai mare, de aproximativ 5,1% in populatia generala. Un studiu efectuat pe adolescenti romani a constatat o prevalenta remarcabil de ridicata a tulburararii de anxietate generalizata, aproximativ 14,3% dintre participanti indeplinind criteriile de diagnosticare.
Acest lucru sugereaza ca tulburarea de anxietate generalizata poate avea un impact deosebit in randul grupurilor de varsta mai tinere din Romania.
Cu toate acestea, statisticile la scara larga, la nivel national privind prevalenta acestui tip de tulburare in toate grupele de varsta din Romania par mai putin disponibile, subliniind o potentiala nevoie de cercetari suplimentare pentru a obtine o imagine mai clara a impactului pe care il are acest diagnostic in intreaga populatie din Romania.
In timp ce tulburarile de anxietate au fost recunoscute si descrise de-a lungul istoriei, criteriile de diagnostic specifice pentru tulburarile de anxietate generalizata au fost introduse pentru prima data in 1980.
Intelegerea si recunoasterea tulburarilor de anxietate generalizata ca tulburare distincta au evoluat in timp, cu cercetari continue si perfectionarea criteriilor de diagnosticare, ceea ce a dus la imbunatatirea identificarii, evaluarii si abordarilor de tratament.
Se crede ca tulburarea de anxietate generalizata apare ca urmare a unei interactiuni complexe de factori biologici, de mediu si psihologici. Desi cauzele exacte nu sunt pe deplin intelese, au fost identificate mai multe elemente care contribuie.
Cercetarile sugereaza ca un dezechilibru al anumitor neurotransmitatori, cum ar fi serotonina si acidul gama-aminobutiric (GABA), poate contribui la dezvoltarea tulburarilor de anxietate generalizata.
Evenimentele de viata traumatice, stresul cronic si modelele comportamentale invatate pot juca, de asemenea, un rol semnificativ in aparitia si mentinerea TAG.
Mai multe studii au constatat ca persoanele care au o ruda de gradul intai cu TAG au mai multe sanse de a dezvolta ele insele aceasta tulburare, sugerand o componenta genetica. Desi nu a fost identificata o singura gena drept cauza, anumite variatii genetice pot creste susceptibilitatea la TAG.
Printre factorii de risc pentru dezvoltarea TAG se numara sexul feminin, experienta unei adversitati sau traume in copilaarie, un istoric de abuz de substante si o afectiune medicala cronica sau alte tulburari de sanatate mintala.
Tulburarea de anxietate generalizata este diagnosticata de obicei pe baza unei evaluari cuprinzatoare de catre un profesionist in domeniul sanatatii mintale, care evalueaza simptomele individului, istoricul medical personal si familial si exclude alte potentiale afectiuni sau tulburari subiacente.
Abordarea tratamentului pentru acest tip de tulburare implica de obicei o combinatie de psihoterapie si medicatie, adaptata la nevoile si preferintele specifice ale individului.
Terapia cognitiv-comportamentala este una dintre cele mai recomandate si eficiente forme de psihoterapie pentru TAG, ajutand indivizii sa identifice si sa modifice tiparele de gandire si comportamentele negative care contribuie la anxietatea lor.
Antidepresivele, in special inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei si inhibitorii recaptarii serotoninei-norepinefrinei, sunt prescrise in mod obisnuit pentru a regla nivelurile de neurotransmitatori si pentru a reduce simptomele anxietatii.
Medicamentele anti-anxietate, cum ar fi benzodiazepinele, pot fi prescrise pentru ameliorarea pe termen scurt a simptomelor severe, dar sunt utilizate de obicei pentru o durata limitata din cauza potentialului lor de dependenta si a efectelor secundare.
Incorporarea unor modificari ale stilului de viata, cum ar fi exercitiile fizice regulate, practicarea unor tehnici de relaxare precum meditatia sau yoga, mentinerea unei diete echilibrate si un somn adecvat, pot fi, de asemenea, benefice in gestionarea simptomelor in tulburarile de anxietate generalizata.
Tulburarea de anxietate generalizata poate avea un impact semnificativ asupra functionarii zilnice a unei persoane, a productivitatii si a calitatii generale a vietii. Ingrijorarea persistenta si simptomele fizice asociate cu TAG pot face dificila concentrarea asupra sarcinilor, mentinerea unor relatii sanatoase si implicarea in activitati care aduc bucurie si implinire.
Indivizii cu TAG pot intampina dificultati in viata personala si profesionala, deoarece starea constanta de anxietate poate interfera cu luarea deciziilor, comunicarea si performanta generala.
TAG este, de asemenea, asociat cu un risc crescut de a dezvolta alte tulburari de sanatate mintala, cum ar fi depresia, tulburarile de abuz de substante sau alte tulburari de anxietate.
In timp ce TAG poate fi debilitant, exista diverse strategii de adaptare pe care indivizii le pot folosi pentru a-si gestiona simptomele si pentru a-si imbunatatii bunastarea generala. Acestea includ dezvoltarea unui sistem de sprijin, practicarea tehnicilor de constientizare si relaxare, mentinerea unui stil de viata sanatos, provocarea modelelor de gandire negative si cautarea de ajutor profesional de la un specialist in sanatate mintala.
Tulburarea de anxietate generalizata este o afectiune persistenta si debilitanta care afecteaza milioane de persoane din intreaga lume. Intelegerea cauzelor sale, a simptomelor si a optiunilor de tratament disponibile este cruciala pentru gestionarea eficienta si imbunatatirea calitatii vietii celor afectati.
In timp ce TAG poate fi o provocare, o combinatie de terapii bazate pe dovezi, medicamente (atunci cand este necesar) si modificari ale stilului de viata poate oferi usurare si permite indivizilor sa recastige controlul asupra vietii lor.
Eforturile continue de cercetare si constientizare sunt esentiale pentru a destigmatiza afectiunile de sanatate mintala precum TAG si pentru a asigura accesul la sprijin si resurse adecvate.
Bibliografie
https://adaa.org/tips
https://www.health.harvard.edu/mind-and-mood/generalized-anxiety-disorder
https://www.nimh.nih.gov/health/topics/anxiety-disorders/index.shtml
https://www.nimh.nih.gov/health/statistics/any-anxiety-disorder.shtml
https://www.verywellmind.com/dsm-5-criteria-for-generalized-anxiety-disorder-1393147