Investigatiile de laborator asa cum sunt analizele de sange sau din alte produse biologice nu sunt suficiente pentru a oferi date sigure necesare unui diagnostic de certitudine in cazul patologiilor care pot sa apara la nivelul tubului digestiv.
De asemenea, din punct de vedere imagistic, nici radiografia abdominala pe gol sau cea cu pasaj baritat nu acopera sfera diverselor afectiuni care pot interesa in special mucoasa interna a stomacului, a intestinului subtire sau de la nivel colo-rectal.
O procedura medicala non-chirurgicala care permite realizarea acestui aspect este endoscopia.
Aceasta poate fi de doua tipuri: endoscopie digestiva superioara sau gastroscopie prin care este examinat esofagul, stomacul si portiunea initiala a intestinului subtire pana la al doilea segment din duoden, iar a doua este colonoscopia sau endoscopie digestiva inferioara unde se examineaza rectul, colonul si ileonul terminal.
Pentru aceasta se utilizeaza un endoscop - un tub flexibil, subtire, prevazut cu o camera si o sursa de lumina care vor inainta de-a lungul tubului digestiv, imaginile captate fiind transmise pe un monitor. Astfel, procedura ofera examinatorului posibilitatea de a identifica potentialele leziuni ale mucoasei gastrice, de a preleva biopsii, dar si de a interveni terapeutic in anumite situatii. Endoscopul mai contine diverse canale pentru instrumentar, pentru suctiune sau pentru a insufla aer care va destinde lumenul intestinal facand interiorul acestuia mai usor de vizualizat.
Endoscopia digestiva superioara reprezinta o metoda de investigatie imagistica care consta in introducerea prin cavitatea bucala a endoscopului prevazut cu o camera vide si sursa de lumina. Endoscopul va fi inaintat de-a lungul partii superioare a tubului digestiv pentru examinarea si identificarea unor posibile leziuni la nivelul mucoasei.
Procedura se poate realiza sub sedare minima, astfel incat pacientul sa nu simta durere sau disconfort, insa trebuie mentionat ca nu toti pacientii tolereaza endoscopia.
Cu ajutorul acestei investigatii imagistice pot fi diagnosticate o serie de patologii precum, boala de reflux gastro-esofagian, esofagita, ulcerul gastric, ulcerul duodenal sau esofagian, sangerari ale mucoasei in urma eroziunii acesteia.
Mai pot fi vizualizate inflamatiile tractului digestiv superior si diferite formatiuni tumorale. Efectuarea endoscopiei ofera si posibilitatea de a preleva biopsii din tesuturile respective, acestea fiind apoi evaluate din punct de vedere histopatologic.
Totodata, endoscopia permite monitorizarea evolutiei pe termen lung a diferitelor patologii care pot interesa tractul digestiv superior. Pe langa rolul in diagnostic si monitorizare, endoscopia poate fi utilizata si ca metoda terapeutica pentru extirparea unor formatiuni tumorale de dimensiuni reduse, a calculilor biliari sau a polipilor cu localizare la nivel gastric si intestinal.
Endoscopia digestiva inferioara sau colonoscopia este o metoda imagistica similara endoscopiei digestive superioare, dar care intereseaza portiunea terminala a tubului digestiv. La fel ca in cazul endoscopiei digestive superioare, procedura poate fi realizata atat in scop diagnostic, cat si terapeutic. Diferenta consta in calea de acces pentru explorare, in cazul colonoscopiei, endoscopul fiind introdus prin rect si ghidat ascendent prin segmentul inferior al tractului digestiv.
Tulburarile de tranzit intestinal insotite de dureri abdominale, istoricul familial de cancer colorectal sau cu alte localizari pe tractul digestiv, polipii colonici, sindromul anemic si un deficit ponderal marcat instalat intr-un interval de timp scurt, cu sau fara pierderea apetitului, reprezinta indicatii pentru efectuarea unei colonoscopii.
Si in cazul colonoscopiei se poate realiza prelevarea de biopsii din tesuturile afectate pentrua fi examinate microscopic. Pot fi identificati si rezecati polipii colonici de dimensiuni reduse.
Inflamatia mucoasei si eventualele modificari in coloratia acesteia pot fi puse in evidenta odata cu efectuarea unei endoscopii digestive inferioare.
Tabloul clinic pentru care se prezinta pacientul la medic si este ridicata suspiciunea unor afectiuni ale tractului digestiv inferior, se poate manifesta prin dureri abdominale fara o cauza concludenta, tulburari ale tranzitului intestinal, sange in scaun.
In astfel de situatii, colonoscopia este indicata ca metoda de diagnostic, iar acolo unde este posibil, aceasta investigatie medicala poate fi utilizata si in scop terapeutic (extirpare de polipi colonici, hemostaza), dar si pentru prelevarea de biopsii de la nivelul tesuturilor suspecte, acestea urmand a fi analizate histo-patologic in vederea stabilirii diagnosticului.
De asemenea, istoricul familial de polipi colonici sau neoplazii de tub digestiv, reprezinta o indicatie pentru efectuarea unei colonoscopii.
In functie de simptomatologie si de evaluarea initiala, medicul gastroenterolog va poate recomanda efectuarea unui anumit tip de colonoscopie.
Pentru examinarea mucoasei rectale si a colonului sigmoid, se realizeaza colonoscopia partiala sau rectosigmoidoscopie care poate fi practicata si fara sedare, fiind mai putin invaziva.
Un alt tip de colonoscopie este cea totala care permite examinarea intregului colon, necesitand cel mai adesea sedare usoara.
De asemenea, se mai poate realiza o examinare la nivelul intern al colonului fara utilizarea unui endoscop, procedura denumita colonoscopie virtuala bazata pe captarea de imagini prin tomografie computerizata. Posibilitatea de prelevare a biopsiilor nu se poate realiza in cazul colonoscopiei virtuale.
Pentru populatia trecuta de 50 de ani, colonoscopia este recomandata drept test screening in preventia cancerului colorectal.
Istoricul familial de polipi intestinali sau neoplazii de tub digestiv, meteorismul si crampele abdominale frecvente, sindromul dispeptic cu greturi, varsaturi, inapetenta, bolile inflamatorii intestinale, tulburarile de tranzit intestinal de lunga durata (diaree sau constipatie cronica), prezenta sangelui in scaun sau scaun de culoare neagra, sunt situatii clinice care fac necesara efectuarea unor investigatii imagistice de tipul endoscopiei digestive superioare sau a colonoscopiei.
Pentru o vizualizare cat mai clara a mucoasei intestinale este necesara o pregatire prealabila a tractului digestiv.
Se limiteaza treptat consumul de alimente solide, vor fi utilizate substante cu rol purgativ dupa indicatiile medicale, astfel incat, in momentul examinarii, intestinul sa fie cat mai curat. Colonoscopia, la fel ca endoscopia digestiva superioara, ofera posibilitatea depistarii precoce a unor afectiuni de tract digestiv cand procesul de recuperare este mai usor de realizat.
In ceea ce priveste contraindicatiile efectuarii endoscopiei, aceasta procedura nu poate fi realizata la pacientii cu diverticulita sau femeilor gravide.
Riscurile si complicatiile care pot sa apara in cadrul endoscopiei sunt perforarea intestinului sau a rectului, sangerari dificil de controlat la efectuarea rezectiei de polipi sau a prelevarii biopsiilor.
Endoscopia digestiva superioara si colonoscopia sunt proceduri imagistice minim invazive utilizate de electie pentru diagnosticul precoce al patologiilor multiple din sfera tubului digestiv. Acestea constau in introducerea unui endoscop cu lumina si camera video prin cavitatea bucala sau prin canalul rectal, in functie de segmentul de tract intestinal implicat.
Investigatiile ofera clinicianului posibilitatea de a vizualiza mucoasa intestinala si leziunile ei, prelevarea de biopsii pentru examinare si interventie in scop terapeutic (rezectie de polipi).
Un avantaj important in cadrul acestor examinari este depistarea unor afectiuni mai grave ale tubului digestiv (neoplazii, ulceratii si sangerari importante) in stadiile incipiente, facand posibila interventia medicala mai rapida si un raspuns terapeutic mai bun.
Bibliografie
https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/endoscopy/about/pac-20395197
https://www.healthline.com/health/endoscopy-vs-colonoscopy
https://www.healthline.com/health/colonoscopy-and-endoscopy-at-the-same-time
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33692010/