Tulburarea de crestere reprezinta o afectiune in care organismul creste mai repede sau mai lent decat de obicei. Acest lucru se intampla din diferite motive si afecteaza diferite parti ale corpului. Exista mai multe tipuri de tulburari de crestere si pot afecta orice grupa de varsta.
Cand o tulburare de crestere este cauzata de o lipsa de hormoni, afectiunea se numeste deficit de hormon de crestere (GHD). Acesta poate aparea la nastere sau se poate dezvolta mai tarziu in viata.
Simptomele deficitului de hormon de crestere afecteaza dimensiunea, greutatea si maturitatea sexuala.
Simptomele comune includ:
- Pubertate intarziata
- Slabiciune musculara
- Oboseala
- Crestere incetinita
- Depresie
- Sete extrema
- Urinare frecventa
- Dureri de cap
- Anxietate
- Probleme de memorie
Tipuri de tulburari de crestere:
- Hormonale - cauzate de un nivel anormal de hormoni din organism.
- Genetice - mostenite de la membrii familiei.
- Sindroame si tulburari - cauzate de mutatii anormale
Tulburarile de crestere pot avea cauze multiple.
Cauzele se incadreaza de obicei in una dintre urmatoarele categorii:
- Familie de statura mica - inaltimea unui copil face parte din modelul familiei sale de inaltime mostenita.
- Statura inalta familiala
- Intarzierea constitutionala a cresterii si dezvoltarii pubertale. Aceasta inseamna ca un copil tinde sa fie mai scund decat media si sa intre in pubertate mai tarziu decat media, in timp ce creste intr-un ritm normal. Aceasta poate fi mostenita. Acesti copii tind sa ajunga din urma in timp si sa atinga inaltimea lor normala de adult.
- Boli care afecteaza intregul organism (boli sistemice). Acestea cuprind malnutritie constanta, boli ale tractului digestiv, boli de rinichi, boli de inima, boli pulmonare, diabet sau stres cronic sever. Oricare dintre aceste conditii poate cauza probleme de crestere.
- Boli endocrine (hormonale). Cresterea poate fi afectata de unele afectiuni care perturba hormonii. Hormonul tiroidian este esential pentru cresterea normala a oaselor.
Glanda pituitara de la baza creierului secreta mai multi hormoni, inclusiv hormonul de crestere. Deficienta hormonului de crestere poate rezulta din leziuni ale glandei pituitare sau ale creierului. Sindromul Cushing poate afecta inaltimea, dar poate provoca cresterea in greutate. Pubertatea precoce este o afectiune cauzata de probleme hormonale.
Adesea provoaca o crestere rapida si o inaltime inalta in comparatie cu alti copii de aceeasi varsta. Dar cresterea se opreste la o varsta frageda. Drept urmare, copiii cu pubertate precoce pot fi scunzi ca adulti.
- Gigantism. Copiii vor creste mai repede decat in mod normal daca glanda lor pituitara produce prea mult hormon de crestere.
- Restrictia de crestere intrauterina. Dezvoltarea copilului in uter este incetinita. Acest lucru poate fi cauzat de multi factori, cum ar fi fumatul in timpul sarcinii sau ingrijirea prenatala insuficienta. Copilul se naste mai mic ca greutate si lungime decat in mod normal.
- Tulburari genetice. Aceastea includ sindromul Turner, sindromul Down si acondroplazia.
Sindromul Turner este atunci cand cromozomii prea multi, prea putini sau perturbati duc la probleme de sanatate. Este o tulburare genetica comuna care apare numai la fete. Provoaca o crestere slaba si pubertate intarziata sau nula. Sindromul Turner apare la 1 din 2500 de fete. Este cauzata de lipsa unui cromozom X.
Sindromul Down este o alta tulburare genetica comuna care provoaca o crestere slaba si o statura mica. Rezulta dintr-un cromozom 21 suplimentar. Achondroplazia este cea mai frecventa boala osoasa genetica. Face ca bratele si picioarele copilului sa fie scurte.
De asemenea, provoaca un cap mare si alte caracteristici.
Cele mai multe dintre aceste tulburari care pot cauza probleme de crestere sunt idiopatice. Aceasta inseamna ca nu este cunoscuta cauza lor.
Factorii de risc pentru problemele de crestere includ:
- Istoricul familial
- Boala sistemica
- Tulburari genetice
In unele cazuri, o problema de crestere poate fi diagnosticata la nastere, atunci cand copilul este anormal de mic pentru varsta sa gestationala. In alte cazuri, o problema de crestere poate fi diagnosticata atunci cand cresterea unui copil este verificata in timpul examenelor regulate.
Diagnosticul unei tulburari de crestere trebuie facut de catre medicul de familie al copilului. El poate lucra cu un specialist pediatru. Acesta va intreba despre simptomele copilului si despre istoricul de sanatate.
El poate intreba, de asemenea, despre istoricul de sanatate al familiei si va efectua un examen clinic general.
Sanatatea si cresterea copilului pot fi verificate pe parcursul mai multor luni. Medicul pediatru poate indruma copilul catre alti specialisti si pe baza unor teste si diagnostic ulterioare, copilul dumneavoastra poate fi tratat de un endocrinolog, kinetoterapeut, nutritionist, psiholog sau psihiatru.
Copilului i se pot efectua, de asemenea, investigatii, cum ar fi:
- Analize de sange. Acestea sunt facute pentru a verifica daca exista tulburari hormonale, cromozomiale sau alte tulburari care pot cauza probleme de crestere.
- Raze X. Acest test foloseste o cantitate mica de radiatii pentru a face imagini ale tesuturilor din interiorul corpului. Se poate face o radiografie a mainii stangi si a incheieturii mainii. Acest lucru poate estima varsta osoasa a copilului dumneavoastra. Cu pubertate intarziata sau cu probleme hormonale, varsta osoasa este adesea mai mica decat varsta calendaristica.
Multe afectiuni care provoaca probleme de crestere pot fi gestionate sau corectate cu tratament medical. Tratamentul pentru problemele de crestere se va baza pe:
- Cauza problemei de crestere
- Cat de grava este problema
- Sanatatea actuala si istoricul de sanatate al copilului
- Capacitatea copilului de a face fata procedurilor medicale si de a lua medicamente
- Dorintele parintilor cu privire la tratament
- Care sunt posibilele complicatii ale problemelor de crestere la un copil?
- Unii copii pot avea o stima de sine scazuta sau depresie din cauza inaltimii lor
- Cum imi pot ajuta copilul sa traiasca cu probleme de crestere
Tulburarea de crestere inseamna ca un copil se incadreaza fie sub, fie peste intervalul mediu de crestere pentru varsta, sexul, istoricul familial sau originea rasiala a copilului.
Tulburarile de crestere au multe cauze. Acestea pot include gene, boli sau probleme cu hormonii.
Cele mai multe probleme de crestere sunt observate atunci cand copilul pare mai mic decat colegii sai de clasa sau cand cresterea incetineste in cateva luni.
Un semn principal al unei probleme de crestere este atunci cand un copil creste mai putin de 3,5 cm (aproximativ 1,4 inchi) la un an dupa a treia aniversare. In alte cazuri, un bebelus poate fi anormal de mic pentru varsta sa gestationala la nastere.
Multe afectiuni care provoaca probleme de crestere pot fi gestionate sau corectate cu tratament medical.
Copiii care sunt mai scunzi sau mai inalti decat semenii lor pot avea o stima de sine slaba sau depresie. Este important sa discutati despre aceste probleme cu medicul curant al copilului. El poate recomanda grupuri de sprijin pentru parinte si copil.
Bibliografie:
https://www.stanfordchildrens.org/en/topic/default?id=growth-problems-90-P01956
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK279142/