Miopericardita este un termen medical ce descrie 2 patologii cardiace distincte care apar in acelasi timp si sunt de regula rezultatul unei infectii virale. Acestea sunt miocardita, care afecteaza muschiul cardiac numit miocard, respectiv pericardita care afecteaza sacul ce inveleste inima, numit pericard.
Miopericardita survine de cele mai multe ori ca si o complicatie a pericarditei. Pericardita reprezinta inflamatia pericardului, acest sac fin ce inveleste inima si are contact intim cu aceasta.
Inflamatia pericardica se poate extinde catre straturile interne ale inimii, pana la miocard. Astfel, miopericardita apare intotdeauna la pacientii care au deja pericardita.
Simptomele pot varia de la usoare la severe, iar consecinsta grava posibila este insuficienta cardiaca.
Fiind vorba de inflamatii la nivel cardiac, exista cateva patologii cu acelasi tablou clinic si aceleasi manifestari ca si miopericardita.
Atunci cand se incearca stabilirea diagnosticului, medicii vor investiga pacientul pentru toate afectiunile posibile:
• Miocardita. Inflamatia izolata a miocardului, in care pericardul nu este afectat. Apare dupa infectii virale, cel mai frecvent.
• Pericardita. Iritatia si inflamatia pericardului, aceasta poate fi de mai multe tipuri si cauze si se poate complica deseori cu o colectie pericardica (acumulare de lichid in pericard).
• Perimiocardita. Desi similara cu miopericardita, in aceasta inflamatie este afectat in principal pericardul si o portiune de miocard subiacent.
Intrucat infectiile virale sunt deseori factorul declansator al miopericarditei, simptomele precoce le pot include pe cele caracteristice gripei precum subfebrilitatile, congestia nazala, oboseala.
Imediat ce se instaleaza inflamatia pericardului apare durerea toracica, care se inrautateste progresiv. Durerea toracica din pericardita poate fi inrautatita prin miscarea de inspir sau prin tuse.
Cand inflamatia se extinde si afecteaza si miocardul, durerea toracica devine constanta si similara unei angine pectorale.
Angina este o durere toracica specifica unei ischemii miocardice, aceasta apare in repaus si are caracter constrictiv, ca de ,,gheara’’. Miocardita si implicit miopericardita poate da o astfel de durere chiar si in lipsa ischemiei miocardice.
In cazurile mai severe sau la pacientii cu sistem imunitar scazuta pot aparea si fatigabilitatea extrema si lipsa de aer, ca si simptome ce indica o patologie grava, avansata.
Studiile realizate in ultimii ani indica infectiile virale, in special cele cu coxsavirus, ca fiind principala cauza a miopericarditei. Infectiile bacteriene si fungice pot declansa si ele miopericardita, insa mult mai rar. In unele cazuri miopericardita este idiopatica, fara sa existe o cauza evidentiabila.
Alti factori de risc ai miopericarditei sunt acei factori ce cresc sansele de inflamatie cardiaca:
• Patologiile autoimune, precum lupus sau artrita reumatoida
• Cancerul
• Traumatismele toracice
• Interventii chirurgicale la nivelul inimii
• Infarct miocardic
• Radioterapia la nivelul toracelui
• Tuberculoza
Atunci cand este diagnosticata precoce, miopericardita poate sa nu dea complicatii serioase. Orice intarziere a diagnosticului si tratamentului insa, sau in cazurile severe, inflamatia pericardului se va solda cu o colectie pericardica. In mod normal, sacul pericardic este strans atasat de inima, neexistand un spatiu real intre foitele sale. Atunci cand se acumuleaza lichid, spatiul se umple de acea colectie, ceea ce va pune o presiune suplimentara asupra inimii.
O complicatie pe termen lung in urma miopericarditei este insuficienta cardiaca, ce survine din cauza presiunii si efortului pe care inima trebuie sa il faca pentru a asigura un debit cardiac normal. Insuficienta cardiaca este o patologie serioasa, cu sanse mici de supravietuire si prognostic nefavorabil.
Aritmiile reprezinta o alta complicatie posibila. Ele pot aparea atunci cand functia miocardica este alterata din cauza inflamatiei. Unele aritmii pot fi amenintatoare de viata.
In procesul de diagnostic, medicul cardiolog va incepe cu anamneza si examenul obiectiv, in care va va pune cateva intrebari cu privire la simptome si istoricul medical personal.
Istoricul de infectii virale recente este foarte important pentru diagnostic.
Analizele complete de sange si testele imagistice vor fi ulterior utilizate pentru a confirma diagnosticul si pentru a exclude alte patologii asemanatoare.
Testele imagistice utile pentru diagnosticul miopericarditei sunt:
• Electrocardiograma este primul test utilizat, fiind inregistrarea activitatii electrice cardiace. Aceasta este usor de realizat si neinvaziva.
• Radiografia toracica poate evidentia o colectie pericardica
• Ecografia cardiaca poate evidentia colectia pericardica si poate evalua functia cardiaca.
• Examenul de tip RMN cardiac este insa cel ce stabileste diagnosticul, fiind cea mai sensibila examinare atunci cand este suspicionata inflamatia miocardului. RMN-ul cardiac va ajuta si la evaluarea gradului de severitate al patologiei
Miopericardita este de cele mai multe ori vindecabila, cu o recuperare completa foarte probabila. Prognosticul bun este asigurat in special de diagnosticul si debutul precoce al tratamentului.
Pentru pacientii cu miopericardita dar cu functie cardiaca buna, tratamentul consta in medicamente antiinflamatoare non-steroidiene. Daca miocardul este insa sever afectat, dozele vor fi mici pentru a evita toxicitatea in plus asupra muschiului cardiac si functiei sale.
Daca s-a instalat insa si un anumit grad de disfunctie cardiaca, tratamentul va cuprinde si medicamente specifice pentru a preveni insuficienta cardiaca si pentru a prezerva functia ventriculara.
Odihna si repausul de la efort fizic, timp de cateva saptamani, sunt necesare atunci cand miocardul este afectat.
Pentru pacientii in general sanatosi, un episod de miopericardita nu va cauza probleme cardiace pe termen lung. Astfel prognosticul este de cele mai multe ori unul bun, fara prezenta complicatiilor.
In lipsa tratamentului corect insa, miopericardita devine cronica si va avea consecinte nefaste asupra pericardului, miocardului si functiei cardiace. Aceste cazuri sunt cu siguranta mai complicate, iar tratamentul mai anevoios, insa chiar si asa recuperarea completa este foarte probabila.
Nu exista un vaccin sau o alta metoda specifica de preventie pe care o puteti lua pentru a evita miopericardita.
Pe cat posibil insa, incercati sa evitati infectiile virale, precum gripa sau infectia COVID-19. Intrucat patologiile cardio-vasculare cresc riscul de miopericardita si inrautatesc prognosticul, asigurati-va ca mergeti regulat la medicul cardiolog pentru a va gestiona din timp orice problema.
Miopericardita reprezinta inflamatia concomitenta a pericardului si miocardului, doua straturi distincte ale inimii. Aceasta este consecinta pericarditei si poate avea la randul ei alte complicatii precum aritmiile si insuficienta cardiaca. In prezenta tratamentului corect si precoce, miopericardita poate fi eficient tratata iar prognosticul pacientilor este favorabil.
Bibliografie
https://www.healthline.com/health/heart/myopericarditis
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/24579-myopericarditis