Tumorile cerebrale reprezinta cresteri anormale de celule la nivelul tesutului din creier. Anatomia creierului este una complexa, in care diferite portiuni ale acestuia sunt responsabile de functii diferite ale sistemului nervos. Atunci cand tumora este maligna se instaleaza cancerul cerebral, cu riscuri si consecinte asupra functiei nervoase si asupra intregului organism.
Tumorile cerebrale maligne se pot dezvolta in orice portiune a creierului si pot fi primare sau secundare. Acestea cresc repede si invadeaza in scurt timp tesutul cerebral sanatos, extinzandu-se in portiuni din ce in ce mai mari ale creierului. Aceste tumori pot fi amenintatoare de viata din cauza modificarilor asupra structurilor vitale din creier.
Tumora primara sau secundara
Tumorile cerebrale primare sunt acelea ce isi au originea in celulele din creier, fiind locul din care cancerul incepe. Acestea se pot raspandi mai departe catre alte organe, prin procesul de metastazare.
Tumorile cerebrale secundare sunt mult mai frecvente, acestea fiind tumorile metastatice. Ele sunt tumori maligne dar care isi au originea in alt organ, fiind un cancer metastazat catre creier. Acestea sunt de aproximativ 5 ori mai des intalnite decat tumorile primare.
Tipurile de cancer ce metastazeaza cel mai frecvent la nivel cerebral includ:
• Cancerul de san
• Cancerul de colon
• Cancerul renal
• Cancerul pulmonar
• Melanomul (cancer de piele)
Tumorile cerebrale maligne, dar si cele benigne (necanceroase) se intalnesc deseori si in randul copiilor. O anumita forma de glioblastom, numita astracitom, este una dintre cele mai frecvente tumori maligne.
Diferite parti ale creierului controleaza functii diferite, astfel incat semnele si simptomele depind direct de localizarea tumorii maligne. De exemplu, o tumora localizata la nivelul cerebelului va cauza tulburari de miscare, de echilibru si coordonare. Tumorile ce intersecteaza calea optica vor produce modificari ale vederii. Marimea si viteza de crestere a tumorii vor influenta de asemenea aparitia simptomelor.
In general insa, cele mai comune simptome intalnite la pacientii cu un cancer cerebral sunt:
• Dureri de cap
• Convulsii sau crize epileptice
• Dificultati de gandire, vorbire, gasire a cuvintelor
• Modificari de comportament sau personalitate
• Slabiciune, amortire, paralizie pe o parte a corpului
• Pierderea echilibrului, ameteala
• Pierderea auzului
• Modificari ale vederii
• Confuzie si dezorientare
• Pierderi de memorie
• Semne generale de cancer: oboseala extrema, scadere in greutate, anemie
Nu se stie motivul exact pentru care unele celule incep sa se multiplice exagerat si devin celule maligne, formand tumori. Ca si in cazul oricarui alt cancer insa, factorii cauzatori tin atat de genetica cat si de mediul pacientului.
Cativa factori de risc pentru o tumora maligna cerebrala includ:
• Metastazarea unui cancer din alta regiune a corpului
• Anumite patologii genetice ce induc hiperproductia de celule
• Expunerea la unele forme de radiatii
Stabilirea diagnosticului de cancer cerebral necesita un examen neurologic, teste imagistice cerebrale si uneori biopsie cerebrala.
Examenul fizic realizat de un medic neurolog include o varietate de probe si intrebari care sa ajute la orientarea diagnosticului. Va vor fi testate functii precum reflexele, echilibrul, auzul si vederea. Medicul poate de asemenea adresa intrebari cu privire la semne si simptome ce nu fac parte din sfera neurologica, in cautarea semnelor generale de cancer.
Testele imagistice cel mai des utilizate sunt CT si RMN cerebral, cu ajutorul carora sunt identificate, localizate si caracterizate tumorile maligne. Daca biopsia este necesara si sigura de efectuat, aceasta poate fi utila pentru a diagnostica complet tumora in functie de tipul acesteia.
In functie de simptome si de istoricul fiecarui pacient, medicii mai pot utiliza si alte teste paraclinice pentru a confirma diagnosticul sau pentru a exclude alte patologii posibile.
Aceste teste includ:
• Punctia lombara, pentru a preleva o proba de lichid cefalo-rahidian care poate contine celule tumorale
• Studii ale activitatii electrice din nervi
• Electroencefalograma, pentru a evalua activitatea electrica cerebrala
• Evaluare neurocognitiva
• Examen oftalmologic complet
• Examen endocrinologic
Stabilirea corecta a diagnosticului este esentiala pentru a imbunatati sansele de vindecare si de tratament paliativ.
Acestea sunt 2 procedee diferite, ce indica caracteristici diferite ale unei tumori maligne si respectiv a cancerului cerebral.
Pentru gradarea unui cancer cerebral este nevoie de biopsie din tumora maligna, iar gradul tumoral se stabileste in urma analizei de laborator a probei. Prin sistemul de gradare se stabileste care este riscul tumorii de crestere si extindere. Aceasta scala variaza de la 1 (cel mai putin agresiv grad) pana la 4 (cel mai agresiv grad). Tumorile maligne sunt cele cu scor cel putin 3.
Tumora de grad 3:
• Tumora maligna (canceroasa)
• Reproduce activ celule anormale, maligne
• Se raspandeste catre portiunile sanatoase din creier
• Celulele au aspect tipic sub microscop
• Tendinta de recidiva
Tumora de grad 4:
• Tumora maligna, cel mai agresiv tip
• Creste foarte rapid
• Se raspandeste usor catre portiunile sanatoase din creier
• Reproduce activ celule anormale
• Are vase de sange proprii ce mentin cresterea rapida tumorala
• Are zone de necroza (celule moarte)
Gradul tumoral se poate modifica, deseori tumorile incepand de la grade mici, cand sunt considerate benigne, si avansand la grad 3 si 4.
Al doilea sistem folosit in diagnosticul cancerului cerebral este stadializarea.
Stadializarea se refera la capacitatea tumorala de a se raspandi in vecinatate si la distanta. Tumorile primare cerebrale metastazeaza foarte rar catre alte organe. Tumorile cerebrale secundare corespund unui cancer din organism de stadiu avansat.
Cel mai comun si eficient tratament pentru cancerul cerebral este interventia chirurgicala. Unele tumori nu pot fi insa rezecate in intregime, fiind in contact cu structuri importante. Astfel va fi deseori nevoie de o combinatie intre radioterapie, chimioterapie si tratament chirurgical.
Chimioterapia si radioterapia pot ajuta la micsorarea tumorii inainte de operatie, facand-o mai accesibila pentru neurochirurg, precum si la distrugerea celulelor restante dupa operatie.
Optiunile chirurgicale includ craniotomia, neuroendoscopia, ablatia cu laser, terapia termala cu laser.
Cancerul cerebral este rareori un cancer primar, fiind de 5 ori mai frecvente tumorile cerebrale secundare, cu originea in alta regiune a organismului. Diagnosticul corect, gradarea si stadializarea sunt esentiale pentru a putea prescrie un tratament corect. Tratamentul consta deseori intr-o combinatie dintre chimioterapie, radioterapie si interventie chirurgicala, in functie de fiecare caz.
Bibliografie
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/brain-tumor
https://www.nhs.uk/conditions/malignant-brain-tumour/