Sincopa reprezinta pierderea starii de constienta pe termen scurt, brusc si care este acompaniata implicit de pierderea tonusului muscular si cadere. Sincopa sau lesinul este de cele mai multe ori inofensiva si nu reprezinta o patologie subiacenta, insa in cazul copiilor aceasta poate fi un semn al unei afectiuni severe. In principal, sincopa este cauzata de o problema fie cardiovasculara, fie neurologica.
Mecanismul din spatele sincopelor la copii este scaderea fluxului sanguin bogat in oxigen de la nivel cerebral. Acest fenomen poarta numele de hipoperfuzie cerebrala si duce la pierderea pentru scurt timp a starii de constienta.
Multiple probleme pot cauza scaderea fluxului sanguin cerebral, printre care:
• Sindromul vasovagal. O scadere brusca a tensiunii arteriale, cu sau fara scaderea frecventei cardiace, duce la sincopa vasovagala. Aceasta apare in diferite contexte, atunci cand nervii cu influenta directa asupra vaselor de sange sunt suprastimulati. Aceasta este cea mai comuna cauza de sincopa si poate urma perioadelor de emotii extreme. Este de regula inofensiva, fara ca pacientul sa prezinte patologii subiacente.
• Aritmii. Aritmiile reprezinta alterarea ritmului cardiac si a frecventei cardiace. O inima ce bate cu frecventa prea mare, prea mica sau neregulat, nu va putea distribui suficient sange catre organism. Astfel creierul nu primeste destul sange si se produc sincope ocazionale.
• Patologii cardiace structurale. Acestea includ afectiuni ale musculaturii inimii sau ale valvelor inimii, cauzand debit cardiac scazut. Miocardita, inflamatia inimii, poate duce de asemenea la sincopa de cauza cardiaca.
• Hipotensiunea ortostatica. Aceasta este scaderea tensiunii arteriale atunci cand un pacient sta ridicat, in picioare, mult timp, sau in momentul schimbarii bruste a pozitiei. Este rara la copii.
Alte situatii ce pot cauza sincopa includ:
• Traumatismele cerebrale, chiar si cele usoare
• Epilepsia
• Problemele urechii interne
• Deshidratarea
• Hipoglicemia
• Anemia
• Formatiunile cerebrale
• Anevrismele vaselor de sange cerebrale
• Diferite situatii precum defecatia sau tusea puternica (sincopa situationala)
Exista cateva simptome si semne ce sugereaza gravitatea unei sincope. Acestea includ:
• Sincopa ce apare in timpul unui efort fizic
• Sincopa acompaniata de palpitatii si senzatie de ritm cardiac foarte rapid
• Sincopa la copiii cu istoric familial de moarte subita cardiaca
Unii copii pot avea simptome inainte sa lesine, ceea ce poarta numele de prodrom. Simptomele prodromului includ:
• Senzatie de ameteala
• Greata
• Modificari de vedere
• Tulburari de respiratie
• Durere toracica
• Piele transpirata, rece
• Scaderea auzului
Aceste semne pot fi destul de alarmante incat copilul sa le observe si sa se aseze, prevenind astfel caderea de la acelasi nivel, sau pot fi foarte scurte, timp de cateva secunde inainte de pierderea starii de constienta.
Medicul pediatru va va pune cateva intrebari cu privire la simptomele copilului si la istoricul sau medical, dupa care va face un examen obiectiv ce include auscultarea cardiaca si pulmonara.
Daca ajungeti la medic doar dupa mai multe episoade sincopale, incercati sa va amintiti cand au aparut acestea si in ce situatii, pentru a le putea compara.
Medicul va masura tensiunea arteriala a copilului de multiple ori si va recomanda consulturi cardiologic si neurologic.
Medicul cardiolog pediatru este cel care se ocupa de patologiile cardiace la copii si care va face investigatii in urma unei sincope. Testele paraclinice pe care acesta le poate recomanda sunt:
• Electrocardiograma(ECG). Acest test inregistreaza activitatea electrica a inimii si evidentiaza aritmiile eventual prezente.
• Monitorizarea Holter. Tot un test de tip ECG, insa pe durata mai lunga, de 24 de ore, pentru a identifica aritmii ocazionale, care apar doar in timpul noptii sau in timpul unor activitati.
• Ecografia cardiaca. Acest test evalueaza functia si structura cardiaca si poate identifica o cauza a scaderii fluxului sanguin sistemic, precum defectele congenitale cardiace sau valvulopatiile.
• IRM cardiac. In special in caz de suspiciune de miocardita, sau atunci cand restul testelor nu sunt clare, copilul poate trece printr-o examinare de tip RMN cardiac, care este neiradiant si neinvaziv.
Daca sincopa cardiaca este exclusa, intra in discutie cauzele neurologice de sincopa la copii. Medicul neurolog va face un consult si examen complet si va recomanda teste paraclinice precum electroencefalograma si IRM-ul cerebral, pentru a identifica epilepsia sau formatiunile cerebrale ce pot cauza sincopa.
Imediat dupa episodul sincopal, masurile de prim ajutor in cazul copiilor includ intinderea acestuia pe o suprafata plana timp de 10-15 minute si hidratarea acestuia cu apa. Odata restabilita complet starea de constienta, acesta trebuie transportat la spital in conditii cat mai sigure.
Tratamentul este de cele mai multe ori stabilit in functie de cauza sincopei, astfel incat daca copilul ramane asimptomatic, nu va primi tratament pana la identificarea cauzei.
Daca medicul cardiolog pediatru identifica o cauza cardio-vasculara a sincopei, acesta va face ulterior recomandari de tratament. Medicul neurolog se va ocupa de tratamentul in restul situatiilor, cand sincopa este de cauza neurologica.
Avand in vedere posibilitatea unor patologii subiacente ca si cauza a sincopei, aceasta nu poate fi mereu prevenita. Puteti insa preveni sincopele de alte cauze, prin metode precum:
• Asigurati-va ca copilul ramane hidratat, in special in timpul anotimpului cald si in timpul efortului fizic.
• Asigurati-va ca acesta mananca suficient, pentru a evita hipoglicemia.
• Mergeti la consulturile pediatrice anuale, pentru a identifica orice problema din timp
Cand ar trebui sa mergeti la medic
Mergeti cat mai repede la medic daca copilul dumneavoastra a experimentat o sincopa, in special daca:
• A fost precedata de palpitatii
• A aparut in timpul efortului
• Aveti istoric familial de sincopa
• A aparut in situatii periculoase
• A dus la leziuni musculare, articulare sau osoase in urma cazaturii
Sincopa la copii poate fi un semn al unei patologii subiacente, de natura cardio-vasculara sau neurologica, sau uneori metabolica. Aceasta este o pierdere scurta a starii de constienta, urmata de revenirea spontana imediata. Chiar daca copilul nu mai prezinta simptome dupa episodul sincopal, este important sa mergeti la medic pentru a identifica o cauza a sincopei, sau cel putin pentru a exclude cauzele grave. Tratamentul se va face in functie de cauza sincopei, iar prognosticul depinde tot de aceasta.
Bibliografie
https://www.cedars-sinai.org/health-library/diseases-and-conditions---pediatrics/s/syncope-in-children.html
https://www.childrenshospital.org/conditions/syncope
https://www.choc.org/heart/syncope-fainting/