Balonarea (in termeni medicali “meteorismul abdominal”) este un simptom nespecific pe care aproape intreaga populatie l-a resimtit la un moment dat pe parcursul vietii, fara a avea intotdeauna semnificatie patologica.
De cele mai multe ori, balonarea reprezinta o senzatie tranzitorie, perceputa in urma unei mese, fara a necesita tratament specific sau adresarea catre medicul specialist. In situatia in care aceasta persista, creeaza disconfort si afecteaza calitatii vietii, este importanta decelarea cauzei, organica sau functionala, respectiv adoptarea masurilor terapuetice individuale.
Meteorismul abdominal poate fi descris de catre pacient de cele mai multe ori drept o senzatie de presiune sau “umflare”, fara a fi insotit neaparat de distensie vizibila. Acesta poate fi un simptom izolat sau poate fi insotit de alte manifestari precum diaree sau constipatie, greata sau durere abdominala.
Fiind un simptom relativ nespecific, balonarea poate fi o manifestare a multiple patologii, printre care regasim:
• constipatia- regasita in special la populatia varstnica si de sex feminin.
• intolerante alimentare: la carbohidrati (lactoza, fructoza) sau gluten.
• bolile digestive, precum bolile inflamatorii intestinale, infectia cu Helicobacter pylori, gastrite etc. pot cuprinde in tabloul clinic meteorismul abdominal.
• sindromul de intestin iritabil reprezinta un diagnostic functional, de excludere, intalnit in special la populatia tanara. Pacientii care au ca unic simptom balonarea, fara o cauza subiacenta, par a avea si hipersensibilitate viscerala, caracterizata printr-un prag mai redus de perceptie visecarala decat in populatia generala, ducand la o senzatie mai accentuata a balonarii la variatii de gaz mici sau stimuli minori.
• alterarea microbiotei intestinale - din ce in ce mai multe studii evidentiaza rolul esential al populatiei bacteriene prezente normal in intestin (“bacteriile sanatoase”) in diverse boli atat digestive, cat si non-digestive. Afectarea microbiomului, secundar unor infectii sau alimentatiei poate genera meteorism abdominal la majoritatea pacientilor. Suprapopularea bacteriana a intestinului subtire (SIBO) reprezinta o entitate separata, caracterizata de cresterea numarului normal de bacterii in intestinul subtire, generand manifestari multiple, printre care si meteorism abdominal.
• disfunctia planseului pelvin - afectarea contractiei eficiente a musculaturii pelvine (de ex. in sarcina, obezitate, constipatie cronica, ridicare de greutati mari, fumat, chirurgie pelvina sau ano-rectala) poate genera probleme la evacuarea eficienta a materiilor fecale si gazelor, ducand la balonare.
• dezechilibrele hormonale - fiziologic, pacientele de sex feminin pot resimti balonare in perioada preemenstruala si pe parcursul menstruatiei, secundar modificarilor in secretia de estrogen si progesteron. Patologiile tiroidiene, sindromul ovarelor polichistice, endometrioza etc. pot la randul lor genera o senzatie subiectiva de balonare.
• diverse afectari are sistemului nervos central sau enteric, reflexe abdominale-diafragmatice anormale, tulburari de motilitate (ex: gastropareza) reprezinta alte cauze, mai putin frecvente.
Asadar meteorismul abdominal poate deveni un simptom deranjant pentru pacient, putand fi o marca nespecifica a unei patologii subiacente, insa nu necesita o investigare exhaustiva in absenta unui caracter persistent, care afecteaza calitatea vietii si care nu este corectat in urma modificarilor stilului de viata.
Adresarea catre medicul specialist si efectuarea investigatiilor corespunzatoare poate identifica sau exclude majoritatea cauzelor mentionate anterior.
Modificarile stilului de viata includ in general eliminarea alimentelor cu potential gazogen, in special la pacientii cu intolerante, putand chiar reprezenta cheia vindecarii si preventiei leziunilor digestive in cazul unor anumiti pacienti (precum cei cu intoleranta la gluten).
Astfel, in cazuri cu evidenta clara a unei intolerante sau la cei cu sindrom de intestin iritabil, eliminarea preparatelor cu gluten sau adoptarea unei diete de tip low- FODMAP (dieta saraca in oligio-, di-, mono- si polizaharide fermentabile) poate ameliora simptomatologia.
In dieta low-FODMAP se recomanda evitarea anumitor (nu toate) fructe, indulcitori, lactate, leguminoase (fasolea), cereale sau bauturi cu continut foarte mare din compusii mentionati mai sus (un exemplu de regim low-FODMAP este atasat in bibliografie).
Anumite ceaiuri calmante digestive sau uleiuri pot genera o usoara ameliorare, insa trebuie avuta in vedere posibila interactiune cu medicatia de baza a pacientului sau potentialele reactii adverse.
Printre alte modificari ale stilului de viata care pot contribui la ameliorare se afla: hidratarea adecvata, renuntarea la fumat si alcool, activitate fizica regulata si preventia obezitatii si evitarea constipatiei.
Tratamentul medicamentos sau medico-chirurgical variaza in functie de agentul cauzator. Astfel, anumite probiotice pot genera o usoara ameliorare si, in teorie, pot contribui la refacerea microbiomului intestinal, insa rezultatele sunt relativ heterogene in populatie si adesea subiective.
Antibioticele, prokineticele, antispasticele, simeticona, enzimele digestive, neuromodulatoarele si altele, prezinta raspuns variat la pacientii avand drept simptom principal balonarea si se recomanda administrarea lor la indicatia unui consult si al investigatiilor de specialitate asigurate de medicul specialist.
Bibliografie:
https://www.cghjournal.org/article/S1542-3565(20)30433-X/fulltext
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3816178/
https://www.low-fodmap.ro/sindromul-de-colon-iritabil-si-dieta-low-fodmap/