Enterocolita se defineste ca fiind o inflamatie care apare la nivel intestinal. Acest termen combina „enterita”, respectiv inflamatia intestinului subtire, cu „colita”, inflamatia intestinului gros.
Inflamatia in oricare dintre intestine este frecventa, dar atunci cand apare in ambele, tinde sa fie mai severa. In acelasi timp, aceasta afectiune tinde sa ii afecteze mai frecvent pe cei cu sisteme imunitare mai vulnerabile, in special sugarii.
Manifestarile clinic generale sunt date in functie de diseminarea agentului infectios sau a toxinelor acestuia in tot organismul, sau – in cel mai frecvent caz– de pierderi semnificative de apa si minerale, consecinta a diareei si varsaturilor.
Enterocolita poate avea la baza o multitudine de agenti infectiosi, inclusiv bacterii, virusuri, ciuperci si paraziti. Este adesea cauzata de consumul alimente contaminate in stare solida/lichida.
Printre agentii bacterieni implicati in aceasta afectiune regasim: Salmonella, E.coli si Shigella.
Agentii virali includ: rotavirusuri, norovirusuri, enterovirusuri si adenovirusuri.
Fungi: candidoza, in special la pacientii imunodeprimati sau care au primit anterior tratament antibiotic prelungit;
Agentii paraziti: Giardia lamblia (cu frecventa mare de infestare in populatie, dar nu intotdeauna cu prezenta manifestarilor clinice), Balantidium coli, Blastocystis homnis, Cryptosporidium (diaree la persoanele cu imunosupresie), Entamoeba histolytica (produce dizenteria amebiana, comuna in zonele tropicale)
Totodata enterocolita poate fi cauzata si de:
• Afectiuni autoimune, precum ar fi boala Crohn.
• Medicamente care contin ibuprofen, naproxen de sodiu si cocaina.
• Daune cauzate de radioterapie.
• Boala celiaca
• Pacienti imunodeprimati
In functie de manifestarile acestei afectiuni avem mai multe tipuri:
• Enterocolita necrozanta - aceasta afecteaza sugarii bolnavi si prematuri, care sunt deja imunocompromisi. Intestinele acestor bebelusi reactioneaza sever atunci cand sunt expuse la bacterii normale prin hranire. Inflamatia si umflarea sunt atat de severe incat alimentarea cu sange a mucoasei intestinale este intrerupta, provocand moartea tesuturilor, acest process fiind denumit „necrotizare”. Simptomele enterocolitei necrozante includ: un abdomen umflat, umflat, scaune cu sange, diaree, varsaturi. De asemenea poate produce simptome de infectie bacteriana, cum ar fi febra, respiratie intrerupta, oboseala extrema.
• Enterocolita pseudomembranoasa - cunoscuta si sub denumirea de enterocolita asociata cu antibiotice. Este cauzata de o infectie bacteriana, dar si, in mod ironic, de antibiotice. Aceasta bacterie speciala - Clostridium difficile (C. diff) - tinde sa infecteze persoanele care au luat recent antibiotice pentru a trata o alta infectie. Aceste toxine afecteaza si inflameaza peretele interior al intestinelor si provoaca simptome, inclusive crampe si balonare, nevoia de a folosi baia mai des, diaree apoasa, febra, oboseala, stare generala de rau, dureri severe de stomac.
• Enterocolita hemoragica - Infectiile cu E. coli pot provoca enterocolita hemoragica. E. coli este o bacterie care traieste in mod obisnuit si inofensiv in intestinele noastre. Enterocolita hemoragica duce de obicei la crampe severe si la diaree apoasa si sangeroasa, unii oameni pot avea si febra.
Toate formele de boala au unele simptome comune si anume:febra, greata, varsaturi, diaree, oboseala, un sentiment general de rau, iar unele persoane cu anumite tipuri de enterocolita pot prezenta simptome suplimentare, cum ar fi sangerare rectala.
In functie de sursa declansatoare a afectiunii, avem urmatoarele tipuri:
• Enterocolita infectioasa - este cel mai frecvent tip si include enterita bacteriana si virala. Consumul de alimente sau apa contaminata provoaca enterita bacteriana. Contaminarea alimentelor si bauturilor poate aparea din cauza: conditii de igiena precare, manipularea necorespunzatoare a alimentelor, procesarea necorespunzatoare a carnii si pasarilor de curte, gatit necorespunzator. Enterita virala apare si prin consumul de alimente sau apa contaminata si dupa contactul cu cineva care are virusul. Enterita virala dispare de obicei in cateva zile.
• Enterocolita parazitara
• Enterocolita mecanica – aceasta este causata de leziuni ale intestinelor
• Enterocolita prin radiatii - poate aparea ca urmare a terapiei cu radiatii.
Tratament este unul suportiv si medicamentos. Tratarea unei cauze de colita, enterocolita necrozanta, include intreruperea hranirii, decompresia nazogastrica si resuscitarea fluidelor intravenoase. Antibiotioterapia trebuie luata in considerare si ar trebui sa fie inceputa imediat dupa ce sunt obtinute culturi. Se asigura monitorizarea atenta cu suport cardiorespirator, dupa caz. Terapia chirurgicala este initiata daca terapia medicala esueaza.
Managementul bolii inflamatorii intestinale depinde de localizarea bolii, de comportamentul bolii si de severitatea bolii la prezentare. Obiectivele generale pentru gestionarea afectiunii sunt eliminarea simptomelor bolii, imbunatatirea calitatii vietii si evitarea spitalizarii si interventiilor chirurgicale.
Unul dintre scopurile principale este de a promova si permite o activitate normala, nerestrictionata. Desi imbunatatirea clinica este imperativa, pentru a creste sansa de remisie de durata si a scadea potentialul de efecte adverse ale inflamatiei de lunga durata, vindecarea mucoasei este importanta.
Copiii cu manifestari usoare pot fi tratati ca ambulatoriu, cu aranjamente facute pentru un tratament de urmarire cu un gastroenterolog.
Pacientii cu boala moderata si severa (de exemplu, febra, scaune cu sange, dureri abdominale severe, anemie sau hipoalbuminemie) necesita tratament de sustinere, adesea cu hidratare. Spitalizarea este adesea indicata pentru managementul bolii acute cu corticosteroizi sau agenti imunosupresori. Scopul este de a utiliza steroizi pentru o perioada scurta de timp si apoi de a trece la terapia de intretinere cat mai curand posibil.
Printre complicatiile enterocolitei regasim urmatoarele: septicemie, peritonita, perforatia intestinala, strictura intestinala, complicatii hepatice de la incapacitatea prelungita de a tolera hrana enterala si nevoia de nutritie parenterala, sindromul intestinului scurt daca se pierde o cantitate mare de intestin.
Inflamatia la nivelul intestinelor este frecventa, mai ales ca raspuns la o infectie. Dar in momentul in care afecteaza atat intestinul subtire, cat si intestinul gros, tinde sa fie mai grav. Enterocolita afecteaza mai des persoanele cu un sistem imunitar mai slab decat in mod normal. Acest lucru poate face sa fie mai infricosator decat in mod normal pentru cei afectati si pentru cei dragi. Dar, cu o atentie atenta si un raspuns rapid, personalul medical o trateaza inainte de aparitia complicatiilor.
Bibliografie:
https://www.sciencedirect.com/topics/immunology-and-microbiology/enterocolitis
https://www.medicalnewstoday.com/articles/318567