Atasamentul dezorganizat se caracterizeaza prin comportament incoerent (neconsecvent) si imprevizibil, fiind cea mai rara si cea mai extrema forma de atasament nesigur.
Persoanele cu acest stil cauta iubire, dar se distanteaza sau se razbuna asupra partenerului care le ofera aceasta iubire. Intelegerea semnelor si cauzelor atasamentului dezorganizat este cruciala atat pentru cei care il manifesta, cat si pentru cei aflati intr-o relatie cu acestia, in vederea dezvoltarii unei relatii mai sigure si mai iubitoare.
Atasamentul dezorganizat se caracterizeaza prin dorinta extrema de a fi intr-o relatie intima dar, in acelasi timp, persoana resimte o frica intensa de a fi intr-o astfel de relatie. Aceste emotii conflictuale si comportamentele asociate il diferentiaza de alte stiluri de atasament anxios sau evitant.
O persoana cu un stil de atasament anxios este atat de hotarata sa fie intr-o relatie sigura incat poate trece cu vederea multe semnale de alarma si poate face tot ce ii sta in putinta pentru a ramane in acea relatie, chiar si atunci cand aceasta este nesanatoasa. Pe de alta parte, cineva cu un stil de atasament evitant se teme atat de mult de intimitate incat evita oamenii sau relatiile cu orice pret.
O persoana cu un stil de atasament dezorganizat imbina ambele comportamente. Tanjeste dupa intimitate, dar in acelasi timp simte o frica viscerala fata de aceasta. Drept urmare, poate manifesta atat comportamente anxioase, cat si evitante, ceea ce poate duce la confuzii in identificarea corecta a stilului de atasament. Semnul distinctiv este trecerea de la o extrema la alta.
Daca banuiti ca aveti un stil de atasament dezorganizat, exista semne si caracteristici pe care le puteti observa in propriile ganduri si comportamente, cum ar fi nevoia puternica de apropiere si conexiune, sentimentul de a nu fi iubit sau de a nu merita iubirea care vi se ofera, dificultatea de a va deschide si fi vulnerabil in fata celorlalti, lipsa de incredere in declaratiile de iubire si sustinere ale partenerului, disconfortul si neincrederea in actiunile de sustinere ale acestuia si cautarea constanta a semnelor de respingere sau tradare intr-o relatie.
Se crede ca atasamentul dezorganizat rezulta din traume extreme din copilarie. Trauma poate lua diverse forme, dar acest stil de atasament apare in special in situatii traumatice in care o figura de atasament - o persoana de care un copil depinde pentru supravietuire - devine o sursa de frica in loc de securitate.
Un copil care a suferit abuzuri verbale, fizice sau sexuale, de exemplu, poate dezvolta un atasament dezorganizat, la fel ca si un copil care a fost martor la acte violente sau abuzive comise de o figura de atasament asupra altcuiva. Neglijenta sau abandonul pot fi, de asemenea, traumatizante, dar conduc in general la dezvoltarea unor stiluri de atasament anxios sau evitant.
Diferenta intre tipurile de stiluri de atasament dezvoltate nu depinde de intensitatea traumelor experimentate, ci mai degraba de modul in care trauma a modelat legatura persoanei cu figura de atasament.
In cazul atasamentului dezorganizat, figura de atasament care a abuzat copilul sau alte persoane in fata acestuia devine o sursa de frica. Acea persoana care ar fi trebuit sa fie o sursa de siguranta devine o amenintare pe care copilul trebuie sa invete sa o evite pentru a supravietui.
Cu toate acestea, copilul ramane adesea dependent de acea figura de atasament. Prins intr-un mediu amenintator, copilul incearca sa se comporte astfel incat sa se protejeze de abuzuri. Deoarece abuzul nu urmeaza un model rational, copilul nu stie niciodata la ce sa se astepte sau care este modul corect de a se comporta.
In timp, copilul devine nesigur si instabil in relatiile apropiate. Astfel, desi tanjeste dupa dragostea si siguranta unei relatii intime, nu stie cum sa se simta in siguranta si iubit in cadrul acesteia.
Atunci cand o persoana cu un stil de atasament dezorganizat se apropie de intimitate sau de o legatura stransa cu altcineva, experimenteaza un sentiment puternic si contradictoriu de dorinta si frica, ceea ce poate genera o serie de probleme in relatie.
Aceste probleme pot include transmiterea de semnale contradictorii, osciland intre o atitudine excesiv de adeziva si distantare totala, reactii exagerate la situatii minore, lipsa de incredere manifestata prin suspiciuni exagerate sau concluzii precipitate bazate pe putine sau deloc dovezi, tendinta de a se inchide in sine sau de a deveni insensibil in timpul conflictelor, sabotarea relatiilor prin gasirea de scuze pentru a le incheia sau prin actiuni menite sa determine partenerul sa puna capat relatiei, alegerea de parteneri nepotriviti, inclusiv cei abuzivi sau autoritari, si crearea unei dinamici nesanatoase in relatie, cum ar fi provocarea conflictelor sau ranirea intentionata a celuilalt individ.
Chiar daca pare imposibil sa aveti incredere in altii si sa va simtiti din nou in siguranta dupa o trauma, este posibil sa iesiti din acest tipar si sa fiti capabil sa aveti o relatie sigura si sanatoasa. Iata cativa pasi importanti pe care ii puteti urma.
Consulta un terapeut
Desi este posibil sa aveti o relatie sanatoasa cu un stil de atasament dezorganizat, de multe ori este necesar sa tratezi traumele subiacente pentru a reusi acest lucru. Este posibil sa fie dificil sa va confruntati cu trecutul si poate nu stiti de unde sa incepeti. Un terapeut profesionist poate oferi suport si indrumare in acest proces dureros.
Incepe sa tii un jurnal.
Daca nu va simtiti pregatit sa consultati un terapeut sau daca deja faceti terapie, dar nu va simtiti confortabil sa explorati trauma cu acesta, un prim pas mai facil poate fi sa va exprimati gandurile in scris. Puteti incepe prin a descrie evenimentele simple ale trecutului traumatic: cine, ce, cand si unde. Apoi, rezervati-va timp in fiecare seara pentru a scrie despre ziua dumneavoastra si pentru a reflecta asupra evenimentelor sau gandurilor care pot fi legate de stilul personal de atasament dezorganizat sau de trauma.
Pastrarea unui jurnal poate fi un prim pas util, deoarece ofera control asupra procesului. Este un obiect tangibil care poate fi deschis atunci cand va simtiti pregatit sa explorati trecutul si il puteti inchide atunci cand aveti nevoie de o pauza. Recastigarea controlului asupra propriei experientei poate face ca in cele din urma sa va simtiti mai putin descurajat de ideea de a va deschide in fata unui terapeut.
Fii ingaduitor cu tine insuti
Atasamentul dezorganizat aduce adesea cu sine multe autoafirmari negative. S-ar putea sa va simtiti neglijat sau ca nu meritati o relatie sanatoasa si iubitoare. Este posibil sa proiectati aceasta negativitate asupra partenerului, presupunand ca si acesta are aceeasi opinie despre dumneavoastra.
Un mod de a incepe procesul de vindecare consta in a contracara gandurile negative cu compasiune.
Adoptati urmatoarele obiceiuri in rutina zilnica: acordati atentie bunastarii fizice, identificati si indepliniti nevoile corpului dumneavoastra prin plimbari sau alimentatie sanatoasa; recunoasteti-va punctele forte si talentele, chiar si cele mici si aparent neinsemnate, cum ar fi pregatirea unui sandvis delicios cu branza la gratar; practicati compasiunea fata de ceilalti, deoarece implicarea in acte mici de bunatate poate contribui la cresterea increderii si a stimei de sine; incercati sa va implicati in activitati de voluntariat sau sa oferiti ajutor oamenilor apropiati.
Amintiti-va ca procesul de vindecare poate necesita timp si rabdare, iar calatoria dumneavoastra poate fi sprijinita si ghidata de un terapeut profesionist.
In concluzie, atasamentul dezorganizat reprezinta un stil complex de atasament nesigur, rezultat din traume din copilarie.
Semnele includ dorinta de apropiere si frica intensa, iar caracteristicile includ transmiterea de semnale contradictorii si dificultati in a avea incredere in relatii.
Vindecarea poate fi inceputa prin consiliere si auto-compasiune, ingrijirea fizica, gesturi zilnice de bunatate si practicarea compasiunii fata de ceilalti. Intelegerea si abordarea nevoilor profunde pot ajuta la construirea relatiilor sanatoase si iubitoare in viitor.
Bibliografie:
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S019188691530009X
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36803742/