Colonul reprezinta portiunea terminala a tractului digestiv si, la fel ca oricare dintre tesuturile si sistemele de organe ale corpului uman, poate fi si acesta afectat de diverse patologii printre care si procesele tumorale.
Cancerul de colon poate interesa oricare dintre segmentele intestinului gros (colonul ascendent, transvers, descendent sau sigmoid) si rectul, situatie in care patologia este denumita cancer colorectal.
Debutul cancerului de colon colorectal poate fi reprezentat de formatiuni mici, benigne, care proemina in lumenul intestinului gros, numite polipi. Simptomatologia data de prezenta polipilor la nivelul colonului este discreta si de multe ori, persoana in cauza nici nu afla de existenta acestora. In unele situatii, acesti polipi se pot transforma malign sub influenta unor substante pro-concerigene sau a altor factori de risc.
Efectuarea regulata a testelor de screening pentru prevenirea cancerului de colon/ colorectal este recomandata de specialistii in domeniul medical cu scopul identificarii acestor polipi si indepartarea acestora inainte de transformarea lor maligna.
In ceea ce priveste grupele de varsta aflate la riscul de a dezvolta cancer de colon, aceasta patologie este mai specifica pentru persoanele mai inaintate in varsta. Insa, aceasta nu este o regula, deoarece cancerul de colon poate sa apara la persoane de orice varsta, mai ales in situatia in care exista o predispozitie genetica sau alti factori de risc care predispun la dezvoltarea acestei afectiuni.
Dezvoltarea cancerului de colon poate tine cont de prezenta unor factori predispozanti. Printre acesti factori de risc se numara varsta peste 50 de ani, istoricul patologic personal sau heredo-colateral de polipoza colonica sau de cancer de colon. Afectiuni precum diabetul zaharat (DZ) si rezistenta la insulina cresc riscul de aparitie a acestei afectiuni.
Bolile inflamatorii intestinale (BII) si anume, boala Crohn si recto-colita ulcero hemoragica (RCUH) sunt un alt factor de risc in aparitia cancerului de colon. Exista si unele sindroame genetice mostenite de la o generatie la alta care predispun la dezvoltarea acestei patologii. Polipoza adenomatoasa familiala (FAP) si cancerul colorectal ereditar nonpolipozic (HNPCC) sau sindromul Lynch sunt doua dintre aceste sindroame genetice.
Pe langa acesti factori de risc care tin de gene sau predispozitii care nu pot fi modificate, se regasesc alti factori care sunt modificabili. Stilul de viata sedentar, obezitatea, consumul de toxice precum tutunul si alcoolul sunt unii dintre acestia. De asemenea, o dieta alimentara saraca in fibre, cu un continut ridicat de lipide reprezinta un alt factor de risc modificabil in ceea ce priveste dezvoltarea cancerului de colon.
De cele mai multe ori, cancerul de colon in faza incipienta ofera putine simptome, iar acestea pot fi considerate manifestarea altor patologii de la nivelul tractului digestiv, motiv pentru care sunt uneori ignorate.
Modificari ale tranzitului intestinal precum scaunele creionate, senzatia de evacuare incompleta, diareea sau constipatia pot fi semne ale dezvoltarii cancerului de colon. Tabloul clinic al cancerului de colon poate fi completat de simptome nespecifice precum fatigabilitatea, senzatia de slabiciune musculara si disconfortul la nivel abdominal. Acestea nu ridica pacientului suspiciunea ca ar putea fi afectat de aceasta patologie.
Ceea ce poate reprezenta un semnal de alarma pentru persoanele care dezvolta cancer de colon/ colorectal si determina prezentarea acestora la medic este pierderea ponderala involuntara, semnificativa si in timp scurt in pofida unui aport alimentar normal. Prezenta sangerarilor rectale este iarasi un semn care poate fi dat de cancerul de colon si care alarmeaza de cele mai multe ori pacientul.
Ridicarea suspiciunii clinice pentru prezenta cancerului de colon necesita efectuarea unor teste de laborator si a unor investigatii paraclinice pentru confirmarea acestui diagnostic. Analizele de sange (hemoleucograma, biochimia) nu aduc detalii semnificative pentru prezenta acestei patologii, dar ofera informatii despre functia hepatica, renala si statusul general al pacientului.
Un examen paraclinic util in aceasta situatie este colonoscopia. Aceasta permite vizualizarea din interior a mucoasei colonului si a modificarilor survenite la nivelul acesteia, precum si prelevarea unor biopsii din tesutul respectiv care sunt apoi analizate in vederea stabilirii diagnosticului. De asemenea, colonoscopia poate fi utilizata si in scop terapeutic pentru indepartarea polipilor descoperiti in cadrul acestei examinari.
Detalii despre marimea formatiunii tumorale, invazia acesteia in peretele intestinului sau in cadrul altor tesuturi invecinate pot fi obtinute prin efectuarea unei investigatii imagistice de tipul tomografiei computerizate (CT).
In cazul unor stadii mai avansate ale patologiei, prezenta unor posibile metastaze, in special la nivel pulmonar, pot fi decelate cu ajutorul unei radiografii toracice. Imagistica CT vizualizeaza si aceasta eventualele metastaze la nivelul altor tesuturi din organism in fazele avansate ale cancerului de colon/ colorectal.
Tratamentul adecvat cancerului de colon este stabilit in functie de stadiul de evolutie al afectiunii. Aceste stadii sunt grupate astfel:
Stadiul 0 este reprezentat de cancerul de colon localizat doar la nivelul mucoasei;
Stadiul I implica localizarea formatiunii tumorale inclusiv la nivelul submucoasei, dar fara a o depasi;
Stadiul II reprezinta invazia cancerului de colon la nivelul peretilor intestinului, dar care nu a ajuns si la nivelul nodulilor limfatici;
Stadiul III inseamna prezenta cancerului de colon si la nivelul nodulilor limfatici, iar stadiul IV implica si diseminarea acestuia la nivelul altor tesuturi si organe (ficat, plamani, etc.)
Stadiile incipiente ale acestei patologii pot beneficia de tratament chirurgical. Acesta incepe inca de la indepartarea polipilor descoperiti la momentul efectuarii colonoscopiei, cu sau fara necesitatea rezectiei unei portiuni din mucoasa si peretele colonului/ rectului.
Stadiile mai avansate necesita indepartarea segmentului afectat, si anume colectomie partiala si anastomoze specifice pentru refacerea continuitatii tubului digestiv. Evidarea ganglionara presupune si indepartarea nodulilor limfatici, atat pentru a fi analizati, cat si pentru prevenirea unei eventuale diseminari a celulelor tumorale.
Pe langa tratamentul chirurgical se mai utilizeaza chimioterapia si radioterapia cu scopul distrugerii celulelor canceroase. Chimioterapia este utilizata atat dupa interventia chirurgicala de indepartare a tesuturilor afectate, cat si inainte de aceasta pentru a reduce dimensiunile formatiunii tumorale respective.
Colectomia este o interventie chirurgicala in care se indeparteaza total sau partial colonul (intestinul gros). Procedura poate fi realizata prin mai multe metode, inclusiv chirurgie deschisa si laparoscopie, in functie de cazul specific al pacientului si de optiunea chirurgului.
Inainte de colectomie, pacientul va trece printr-o evaluare preoperatorie care poate include teste de sange, imagistica medicala (cum ar fi scanarea CT sau colonoscopia) si pregatirea intestinului prin administrarea de laxative sau un regim alimentar special.
In timpul colectomiei, chirurgul va face o incizie in abdomen pentru a accesa colonul. In cazul colectomiei deschise, incizia poate fi mai mare, in timp ce in cazul colectomiei laparoscopice se fac mai multe incizii mai mici pentru introducerea instrumentelor si a unei camere video. Chirurgul va indeparta portiunea de colon afectata si poate efectua si o anastomoza, adica reinnoirea conexiunii intre portiunile sanatoase de colon sau poate crea o stoma(colostoma) temporar sau permanent, prin care fecalele vor fi evacuate intr-un sac exterior.
Durata procedurii variaza in functie de complexitatea cazului si de metoda utilizata, dar in general dureaza cateva ore. Dupa colectomie, pacientul va fi monitorizat in spital pentru o perioada de recuperare, care poate varia de la cateva zile la o saptamana sau mai mult, in functie de evolutia postoperatorie si de tipul colectomiei efectuate.
Recuperarea dupa colectomie poate include gestionarea durerii, administrarea de antibiotice, reluarea treptata a alimentatiei si monitorizarea evolutiei intestinale. Pacientul va avea nevoie de ingrijire postoperatorie adecvata si de urmarire medicala pentru a se asigura ca se recupereaza corespunzator si pentru a evita complicatiile.
Efectuarea anuala a testelor de screening, mai ales dupa varsta de 50 de ani este recomandata pentru prevenirea sau descoperirea prezentei cancerului de colon in stadiile incipiente, atunci cand si tratamentul poate fi unul mai eficient.
Adoptarea unui stil de viata sanatos care sa presupuna miscare, o dieta alimentara bogata in fibre, legume, fructe si evitarea substantelor toxice (tutun, alcool) contribuie la prevenirea instalarii cancerului de colon/ colorectal, a altor forme de cancer si a unei game variate de afectiuni medicale.
Bibliografie:
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24335678/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31221845/
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/colon-cancer/symptoms-causes/syc-20353669