Adenomioza uterina este o afectiune ce apare atunci cand tesutul endometrial se ingroasa si creste in dimensiuni, migrand catre peretele muscular al uterului. Astfel se formeaza un tesut displazic ce continua sa functioneze normal, prin ingrosare si hemoragie la fiecare ciclu menstrual. Totusi, adenomioza va avea consecinte asupra organismului pacientei, precum aparitia durerilor si a menstruatiilor dificile.
Uterul este un organ musculo-cavitar, tapetat la interior de endometru, un strat fin mucos. In adenomioza, endometrul si miometrul (stratul muscular) se deformeaza si intercaleaza.
Medicii nu sunt siguri ce cauzeaza adenomioza, insa patologia se vindeca spontan, de regula, dupa menopauza.
Adenomioza este o patologie frecventa, iar multe dintre femeile care au aceasta afectiune nu stiu ca o au, fiind deseori asimptomatica. Prevalenta exacta a adenomiozei este astfel necunoscuta, intrucat multe cazuri nu sunt raportate. Cercetatorii au enuntat insa ca adenomioza uterina este mai frecventa in randul persoanelor care au varsta de peste 40 de ani si/sau au avut o interventie chirurgicala asupra uterului.
Aproximativ 2% pana la 5% dintre adolescentele ce au menstruatii dificile, au adenomioza.
Deseori adenomioza nu cauzeaza semne si simptome, sau acestea sunt blande si trec neobservate de catre paciente.
In cazurile in care acestea apar, pacientele pot experimenta combinatii intre:
• Sangerari menstruale abundente, menstruatii prelungite
• Sindrom premenstrual mai intens decat de obicei
• Crampe severe, durere pelvina intensa in timpul menstruatiei (dismenoree)
• Durere pelvina cronica
• Act sexual dureros (dispareunia)
Din cauza ingrosarii si deformarii endometrului, uterul poate creste in volum. Desi nu veti stii acest lucru, puteti observa o presiune crescuta sau rigiditate permanenta in abdomenul inferior.
Daca experimentati cicluri menstruale prelungite, sangerari menstruale abundente si crampe severe in timpul menstruatiei sau inainte de menstruatie, nu ezitati sa apelati la un control medical. Dismenoreea nu este normala si nu trebuie trecuta cu vederea, intrucat interfera cu activitatile zilnice si scade calitatea vietii.
Cauza adenomiozei nu este cunoscuta. Exista cativa factori de risc si multiple teorii ale mecanismului de producere, precum:
• Cresterea tisulara invaziva. Unii cercetatori sustin ca celulele endometriale invadeaza tesutul muscular uterin. Inciziile uterine precum cele din cadrul operatiei de cezariana ar favoriza aceasta invazie directa a celulelor endometriale.
• Probleme de dezvoltare. Alti medici sustin ca depozitarea anormala a tesutului endometrial, in peretele muscular, apare din timpul dezvoltarii fetale. Astfel adenomioza ar fi considerata un defect de dezvoltare congenital.
• Inflamatia uterina din cauza nasterii. O alta teorie sustine legatura dintre adenomioza si nastere. Uterul este inflamat imediat dupa travaliu si nastere, ceea ce poate cauza o intrerupere a limitei normale dintre endometru si miometru.
• Origine in celulele stem. O teorie recenta propune faptul ca celulele stem invadeaza miometrul, cauzand adenomioza.
Indiferent de mecanismul de aparitie a adenomiozei, este cunoscut faptul ca adenomioza se agraveaza in functie de nivelul de estrogen circulant din organism.
Factorii ce favorizeaza aparitia adenomiozei si manifestarea ei simptomatica sunt:
• Interventii chirurgicale uterine anterioare, precum operatia de cezariana pentru nastere, rezectia chirurgicala a fibroamelor sau avortul chirurgical.
• Travaliul si nasterea
• Varsta adulta medie.
Majoritatea cazurilor de adenomioza sunt descoperite in randul femeilor cu varsta cuprinsa intre 40 si 50 de ani, chiar inainte de menopauza. Acest interval de varsta indica expunerea prelungita la estrogen, in comparatie cu o pacienta mai tanara. Totusi, studiile recente au aratat ca incidenta adenomiozei este in crestere si in randul femeilor tinere si a adolescentelor.
Daca aveti adenomioza si experimentati sangerari menstruale abundente, prelungite, se poate instala anemia cronica. Anemia da simptome precum fatigabilitatea si favorizeaza alte probleme de sanatate.
In plus, dismenoreea continua poate interfera cu stilul de viata. Poate fi necesara intreruperea unor activitati de care va bucurati in trecut, din cauza durerii pelvine sau sangerarilor menstruale severe.
Exista si alte patologii uterine ce cauzeaza semne si simptome similare adenomiozei, in special ce tin de tulburarile de ciclu menstrual. Astfel adenomioza poate deveni o patologie dificil de diagnosticat. Aceste afectiuni includ tumorile fibroide uterine, endometrioza si polipii uterini.
Dupa excluderea si realizarea unui diagnostic diferential cu aceste patologii, medicul poate suspiciona prezenta adenomiozei. Criteriile clinice si paraclinice de diagnostic includ:
• Tabloul clinic al pacientei (semne si simptome)
• Examen pelvin ce evidentiaza un uter crescut in volum
• Ecografie uterina
• RMN pelvin.
In unele cazuri, medicul poate recomanda si o biopsie endometriala, pentru a obtine o analiza microscopica a tesutului intern uterin. Totusi, biopsia nu este de prima intentie pentru diagnosticul adenomiozei, fiind utilizata mai rar.
Desi testele imagistice si simptomatologia pacientei pot confirma semnele de adenomioza, singurul mod cu adevarat exact de a confirma patologia este prin analiza uterului in urma histerectomiei (rezectie chirurgicala uter).
Adenomioza se vindeca spontan dupa menopauza, datorita scaderii semnificative a nivelului de estrogen din organism. Astfel, tratamentul depinde de varsta pacientei si de cat de aproape este menopauza.
Optiunile de tratament eficiente, recomandate mai ales in cazul pacientelor tinere, includ:
• Medicamente antiinflamatoare. Medicul va poate prescrie medicamente antiinflamatoare pentru a controla durerea din sindromul menstrual. Prin administrarea medicamentelor cu 2 zile inainte de prima zi de menstruatie, iar apoi pe durata menstruatiei, puteti ameliora durerea si reduce fluxul sanguin menstrual. Nu sunt recomandate antiinflamatoarele pe termen lung, ci doar in zilele de menstruatie.
• Tratament hormonal. Preparatele farmaceutice ce contin combinatii de estrogen si progesteron, precum pilulele contraceptive sau plasturii hormonali, pot reduce abundenta ciclurilor menstruale asociate cu adenomioza. Preparatele contraceptive ce contin doar progesteron vor induce amenoree (lipsa totala a menstruatiei) si astfel vor asigura aceeasi ameliorare a simptomatologiei.
• Histerectomia. Daca durerea pelvina este cronica si severa, iar alte tratamente nu au functionat de a lungul timpului, medicul poate sugera histerectomia totala. Decizia de rezectie chirurgicala a uterului depinde de dorinta pacientei de a avea o sarcina in viitor.
Adenomioza uterina este o patologie a endometrului, cu consecinte asupra ciclului menstrual. Adenomioza poate fi asimptomatica sau, pe de alta parte, manifesta cu simptomatologie severa, ce scade calitatea vietii pacientei. Tratamentul optim fiecarei paciente depinde de varsta acesteia, severitatea simptomelor si dorinta de a avea sau nu o sarcina.
Bibliografie
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/14167-adenomyosis
https://www.webmd.com/women/guide/adenomyosis-symptoms-causes-treatments