Stenoza de artera renala reprezinta ingustarea lumenului uneia sau ambelor artere renale. Arterele renale sunt doua ramuri din artera aorta ce vascularizeaza cei doi rinichi.
Ingustarea diametrului arterial impiedica sangele bogat in oxigen sa ajunga pana la rinichi, ceea ce duce la alterarea functiilor renale de filtrare a reziduurilor din organism si indepartare a fluidelor in exces. Reducerea fluxul sanguin renal poate duce la leziuni tisulare renale si instalarea hipertensiunii arteriale in organism.
Stenoza arteriala renala nu produce simptome de cele mai multe ori, decat in formele avansate. Astfel, patologia poate fi identificata in mod intamplator in timpul unei examinari de rutina. Semnele principale pe baza carora medicul poate suspecta o stenoza de artera renala sunt:
• Tensiune arteriala crescuta ce incepe brusc sau se inrautateste brusc
• Tensiune arteriala crescuta ce incepe inainte de varsta de 30 de ani sau dupa 50 de ani.
Pe masura ce stenoza de artera renala progreseaza, pot aparea semne si simptome precum:
• Tensiune arteriala crescuta greu de controlat
• Suflu arterial, auzit de catre medic la auscultatia arterelor renale
• Nivel crescut de proteine in urina sau alte semne paraclinice ce indica disfunctia renala
• Inrautatirea functiei renale
• Incarcarea lichidiana si aparitia edemelor: la nivelul gambelor, incheieturilor, bratelor etc
• Insuficienta cardiaca rezistenta la tratament.
Stenoza arterelor renale are doua cauze principale. Acestea sunt:
1. Acumularea de placi arteriale aterosclerotice. Depozitele de grasime, colesterol si alte substante se pot acumula in interiorul arterelor renale. Pe masura ce acestea cresc in dimensiuni se pot intari, calcifica si pot cauza cicatrizari arteriale, reducand calibrul vasului arterial. Ateroscleroza apare in multiple regiuni din organism, fiind o cauza frecventa de stenoza a arterei renale.
2. Displazia fibromusculara. In aceasta patologie, musculatura neteda ce formeaza peretele arterial nu se dezvolta corespunzator. Displazia arterelor renale apare deseori inca din copilarie. Stenoza arteriala poate fi atat de severa incat rinichiul sa isi piarda complet vascularizatia arteriala, ducand la puseuri de hipertensiune la varste tinere. Cercetatorii nu au identificat o cauza a displaziei fibromusculare, insa au descoperit ca este mai comuna in randul femeilor si poate fi si congenitala.
Mai rar, stenoza de artera renala rezulta din alte patologii precum inflamatia vaselor de sange sau o formatiune tumorala abdominala ce pune presiune pe arterele renale.
Majoritatea cazurilor de stenoza arteriala renala rezulta prin ingustarea calibrului vaselor. Factorii ce favorizeaza ingustarea arterelor renale includ:
• Inaintarea in varsta
• Hipertensiunea arteriala
• Hipercolesterolemia
• Diabetul zaharat
• Obezitatea
• Fumatul
• Istoricul familial de patologie cardiaca
• Sedentarismul
Posibilele complicatii ale acestei boli, ce apar in lipsa tratamentului, includ:
• Hipertensiunea arteriala
• Insuficienta renala, cu necesar de tratament, dializa sau chiar transplant renal
• Retentia lichidiana la nivelul membrelor inferioare
• Dispnee (dificultati de respiratie) din cauza acumularii lichidului .la nivel pulmonar
Pentru a diagnostica stenoza de artera renala, medicul dumneavoastra va incepe cu anamneza si examenul fizic. In cadrul examenului fizic, acesta va poate ausculta cu stetoscopul, va revizui istoricul familial si va evalua starea generala de hidratare. Testele de sange si urina pentru a identifica functia renala sunt imediat necesare.
In cele ce urmeaza, medicul va evalua arterele renale din punct de vedere imagistic, utilizand teste precum:
• Ecografie Doppler. Cu ajutorul unor unde cu frecventa inalta, medicul va vizualiza in mod neinvaziv arterele renale si fluxul lor sanguin. Prin aceasta metoda se pot vizualiza si blocajele pe traiectul arterei renale.
• Computer Tomograf (CT). Un aparat cu raze X este apropiat de pacient si conectat la un calculator. Prin CT se vor creea imagini multiple are arterelor renale, urmand sa fie apoi reconstruite.
• Rezonanta Magnetica Nucleara (RMN). Cu ajutorul campurilor magnetice puternice se constituite imagini tridimensionale ale rinichilor si arterelor renale.
• Arteriografie renala. Un tip special de raza X, arteriografia permite medicului sa identifice stenoza si sa o revascularizeze pentru a permite reluarea fluxului sanguin renal. Pentru a realiza arteriografia este nevoie de administrarea unei substante de contrast anterior procedurii.
Tratamentul stenozei de artera renala poate implica modificari ale stilului de viata, tratament medicamentos si interventii de revascularizare arteriala. Uneori combinatia acestor tratamente este cea mai buna abordare. Unele cazuri nu necesita tratament.
Modificari ale stilului de viata
Daca tensiunea arteriala este crescuta moderat sau sever, limitarea aportului de sare, consumul alimentelor sanatoase si respectarea unui program regulat de sport vor favoriza un control bun si reducerea tensiunii arteriale.
Tratament medicamentos
Tensiunea arteriala crescuta poate fi deseori tratata eficient cu medicamente specifice. Gasirea combinatiei optime de medicamente antihipertensive poate necesita timp si rabdare din partea pacientului. Principalele clase de medicamente utilizate in acest scop sunt inhibitorii de enzima de conversie (IECA), beta-blocantele, diureticele si blocantele de canal de calciu. Acestea au rol in reducerea tensiunii arteriale, insa actioneaza in mod diferit si astfel efectele se pot cumula pentru a obtine efectul terapeutic dorit.
Daca ateroscleroza este cauza de fond a stenozei arteriale renale, medicul poate prescrie si medicamente ce scad nivelul de colesterol din sange. Acestea trebuie intotdeauna asociate cu modificarea stilului de viata.
Interventii de revascularizare
Pentru anumiti pacienti poate fi recomandata procedura de restabilire a fluxul sanguin renal, prin revascularizare. Aceasta este luata in considerare in cazul pacientilor ce nu raspund la tratamentul medicamentos, dupa o anumita perioada de timp.
Procedurile ce pot fi utilizate pentru a trata stenoza arteriala renala includ:
• Angioplastia renala cu stentare. In cadrul acestei interventii, medicii vor dilata vasul arterial ingustat si vor plasa un stent in interiorul acestuia, pentru a mentine artera la un calibru normal.
• Operatia de bypass arterial renal. In timpul unei proceduri bypass, medicii vor inlocui o portiune din artera renala cu o grefa arteriala de la alt vas, pentru a forma o noua cale pentru sange. Uneori artera renala va fi conectata de un alt vas, precum vasele hepatice sau splenice. Operatiile de bypass se iau in considerare atunci cand angioplastia nu este eficienta sau cand exista si alte indicatii chirurgicale.
Stenoza de artera renala poate fi unilaterala sau bilaterala si este cauzata cel mai des de ateroscleroza si ingustarea lumenului arterial. Simptomele pot fi prezente sau pot sa lipseasca, iar diagnosticul se stabileste pe baza analizelor de sange, examenului de urina si testelor imagistice. Tratamentul optim consta intr-o combinatie de stil de viata sanatos, tratament medicamentos si proceduri de revascularizare arteriala.
Bibliografie:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/renal-artery-stenosis/diagnosis-treatment/drc-20352782
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17422-renal-artery-disease