Boala cerebrovasculara reuneste un grup de afectiuni de la nivel cerebral (accident vascular cerebral/atac ischemic tranzitor), secundar afectarii vaselor de sange care iriga creierul. Afectarea vaselor sangvine se poate produce prin ingustarea, respectiv ruptura acestora.
Fragilitatea vasculara reprezinta o entitate medicala caracterizata prin reducerea capacitatii de a face fata factorilor de stres, specifica persoanelor varstnice, situatie fiziologica aparuta odata cu inaintarea in varsta si prezenta diferitelor afectiuni cronice.
Creierul uman este o structura complexa care asigura controlul asupra structurilor corpului uman. Pentru o functionare normala, acesta trebuie sa primeasca un aport optim de oxigen si nutrienti intrucat este extrem de sensibil la modificarile hemodinamice. Consecinta fluxului sanvin cerebral deficitar se refera la afectarea neuronilor care incep sa moara, iar acest fapt se rasfrange asupra intregului organism.
Printre cauzele afectarii cerebrovasculare se numara mai multi factori, precum ereditatea, varsta, sedentarismul, fumatul, dislipidemia sau valori tensionale crescute/necontrolate. Toate aceste cauze reprezinta factori modificabili, cu exceptia ereditatii si a varstei.
Ateroscleroza reprezinta una dintre principalele afectiuni ale societatii moderne, datorata in principal urbanizarii si modificarii stilului de viata, alaturi de factori genetici, cu manifestari focale dar progresive in timp si care afecteaza arterele mari si medii. Odata cu aparitia acestei afectiuni, au aparut si metode terapeutice, medicamentoase sau chirurgicale/ interventionale.
Hipertensiunea arteriala se refera la valori tensionale >140/90mmHg determinate in cabinetul medical si reprezinta una din principalele afectiuni intalnite in prezent, la varste tot mai tinere. Stabilirea diagnosticului de hipertensiune se face pe baza masurarii tensiunii arteriale, anamnezei, examenului obiectiv si in functie de context, pot fi necesare investigatii suplimentare de laborator. De asemenea, atunci cand ne aflam in fata unui pacient hipertensiv, este importanta determinarea unei posibile afectari a organelor tinta (cord, creier, ochi, rinichi) precum si evaluarea riscului cardiovascular global.
Atunci cand exista o disfunctie la nivel cerebral, pacientii pot prezenta:
- tulburari de echilibru;
- tulburari de limbaj;
- ameteli, confuzie, senzatie de greata/varsaturi, cefalee( durere de cap);
- tulburari de somn/concentrare, stari de oboseala/nervozitate;
Cele mai frecvente manifestari ale bolii cerebrovasculare inalnite in practica medicala sunt atacul ischemic tranzitor, accidentul vascular cerebral ischemic( AVC ischemic) sau accident vascular cerebral hemoragic ( AVC hemoragic).
Atacul ischemic tranzitor reprezinta o afectiune neurologica caracterizata prin debut brusc, dar de scurta durata ( cateva minute) si remiterea completa a simptomatologiei in decurs de 24h. Intrucat semnele si simptomele sunt identice cu cele intalnite in accidentele vasculare cerebrale, este greu de facut diferenta intre cele doua afectiuni in afara spitalului, motiv pentru care trebuie considerat o urgenta si tratat ca atare. Odata ajuns la spital, pacientul va fi supus unei anamneze si examen obiectiv complex alaturi de investigatii clinice( CT cerebral, ecografie doppler carotide, EKG, ecocardiografie) si biologice. Avand in vedere durata scurta de manifestare, de cele mai multe ori, pacientul nu necesita tratament pentru ameliorarea simptomelor, ci pentru a preveni reaparitia acestora.
Pe langa tratamentul medicamentos care poate fi antiagregant si/sau anticoagulant si/sau antihipertensiv si/sau hipolipemiant, este foarte importanta schimbarea stilului de viata prin modificarea obiceiurilor alimentare, controlul valorilor tensionale si a profilului lipidic dar si evitarea fumatului, alcoolului sau a sedentarismului.
AVC-ul ischemic este frecvent intalnit in patologia neurologica si afecteaza 9 din 10 pacienti. Cauza principala o reprezinta ingustarea arterelor cerebrale, avand drept consecinta limitarea fluxului sangvin catre creier si privarea acestuia de oxigen si nutrienti. Destabilizarea placilor de aterom existente determina o reactie in cascada si in final producerea cheagurilor de sange ce blocheaza fluxul sangvin cerebral.
AVC-ul hemoragic apare ca urmare a rupturii unui vas de la nivelul creierului, avand ca si posibile cause hipertensiunea arteriala necontrolata, ruptura unui anevrism cerebral sau anomalii vasculare cerebrale. Hemoragia intracraniana rezultata, reprezinta o provocare medico-chirurgicala, deseori avand consecinte fatale.
Ambele tipuri de AVC reprezinta o urgenta medicala, pacientul fiind trasportat de urgenta catre un spital, unde in functie de evaluarea clinica si paraclinica, va primi ingrijirile corespunzatoare. In cazul AVC-ului ischemic, scopul tratamentului este de a restabili fluxul sangvin cerebral, pe cand AVC-urile hemoragice sunt provocatoare din punct de vedere medical, fiind greu de gestionat, iar tratamentul presupune deseori controlul sangerarii si al edemului cerebral, precum si controlul valorilor tensionale.
Daca in cazul accidentului ischemic tranzitor, simptomele se remit in primele 24h, in ceea ce priveste complicatiile atacului vascular cerebral ischemic sau hemoragic putem discuta despre diferite grade de invaliditate, tulburari de vorbire/deglutitie, pierderi ale memoriei, durere sau pierderea independentei in indeplinirea activitatilor zilnice obisnuite/ autoingrijire.
Potrivit studiilor, expertii estimeaza ca un procent cuprins intre 20-50% din numarul persoanelor care au suferit un AVC prezinta diferite grade de spasticitate, iar 80% dintre acestea au hemipareza sau hemiplegie.
In general, atacurile ischemice tranzitorii au un prognostic bun, neexistand urmari neurologice pe termen lung ca urmare a remiterii rapide a simptomatologiei, in schimb in cazul AVC-urilor ischemice/hemoragice, prognosticul depinde de transportul cat mai rapid la spital, asistenta medicala specializata dar si de raspunsul pacientului la tratament. Gradul de afectare neurologica depinde de zona afectata, dar si de timpul scurs de la producerea evenimentului neurologic pana la tratamentul specific, intrucat neuronii sunt sensibili deprivarii de oxigen si substante nutritive, ducand la apoptoza ( moartea) acestora .
In cazul pacientilor care au supravietuit unui accident vascular cerebral, procesul de recuperare psiho-motorie este foarte important si implica numeroase resurse:
-plan de recuperare individualizat;
-asistent medical specializat;
-kinetoterapeut/ fizioterapeut;
-neurolog;
-psiholog;
-suportul familiei/ accesul la centrele de recuperare specializate/ factori economici si sociali.
Bibliografie:
https://www.webmd.com/stroke/symptoms-tia#1
https://www.webmd.com/stroke/ss/slideshow-stroke-overview
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34282986/