Dependenta de cumparaturi este redata in termeni medicali sub denumirea de sindrom de shopping compulsiv sau oniomanie. La ora actuala, aceasta nu a primit o incadrare anume in Manualul de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintale (DSM V- noua editie revizuita), fiind inca in studiu alaturi de comportamente de tip adictie precum sunt alte dependente ca cele pentru substante toxice (droguri, alcool, tutun), jocuri de noroc sau alte atitudini cognitiv- comportamentale care pericliteaza viata individului in majoritatea domeniilor in care acesta activeaza.
Terminologia in sine, prin utilizarea cuvantului “dependenta” atrage atentia asupra unei stari patologice, a imposibilitatii unei persoane de a functiona normal, in conditii optime, fara a avea un suport extern care sa fie pe post de stimul sau motivatie.
Dezvoltarea unei dependente poate implica o fuziune intre numerosi factori (sociali, personali, genetici, etc.), are in majoritatea cazurilor, o evolutie cronica, dar poate fi tratata prin colaborarea individului cu experti in domeniul terapiei cognitiv comportamentale si mediul social in care activeaza acesta , desigur, in masura in care persoana in cauza isi doreste remedierea acestor tulburari.
Desi este constient de urmarile negative atat la nivel fizic, cognitiv, dar si din punct de vedere socio-profesional, persoana care dezvolta un comportament adictiv fata de cumparaturi manifesta in continuare aceasta tulburare, ceea ce reprezinta evolutia specifica unei dependente. Cu toate ca nu este resimtit un beneficiu real, dependenta dezvoltata fata de anumiti factori din jur face imposibila, de multe ori, iesirea de sub influenta ei.
Din punct de vedere fiziologic, activitatile in care se angajeaza un individ determina la nivel biochimic, sinteza a diferite substante. Activitatile care determina o stare de bine elibereaza dopamina, serotonina si alte endorfine. Aici se afla de fapt, substratul principal al dezvoltarii unei anumite dependente.
Eliberarea de endorfine stimuleaza si integrarea in mecanismul formarii dependentelor a centrilor recompensei aflati la nivelul sistemului nervos central (SNC). Prin urmare, individul va parcurge acelasi traseu, atat fizic, dar si cognitiv- comportamental si afectiv pentru a-si asigura o stare de bine, in pofida faptului ca acest lucru poate presupune activitati care ii iau din timp, il decompenseaza psihic sau ii perturba viata socio-profesionala.
De asemenea, exista factori de risc care pot duce la aparitia dependentei de cumparaturi. Stresul, anxietatea, izolarea sociala, accesul la un nivel financiar mai ridicat sau existenta unor tulburari de natura psihica precum tulburarea obsesiv-compulsiva (TOC) si tulburarile de personalitate, il pot face pe individ sa isi caute o stare de bine sau un refugiu in dependenta fata de cumparaturi.
Similar altor dependente, si dependenta de shopping poate fi sau nu, constientizata de catre individ, poate fi manifestata, dar la fel de bine, persoana in cauza poate ascunde aceasta tulburare fata de cei din jurul sau.
Frecventa cumparaturilor este mai mare la persoanele care au o dependenta fata de shopping, fapt aflat in relatie directa cu starea pe care o ofera acestea. Pentru a se detensiona sau a scapa de alti factori de stres fie de la locul de munca sau de acasa, aceste persoane se refugiaza in cumparaturi.
Caracterul patologic este atins atunci cand persoanele in cauza ajung sa cumpere lucruri inutile doar in ideea ca “vor fi candva necesare” ori pentru ca, pe moment, le creeaza o stare de bine. Entuziasmul initial al cumparaturilor se poate converti ulterior in sentimente de vinovatie pentru faptul ca nu s-au putut abtine de la a cumpara diverse lucruri de care nu au nevoie, cel putin momentan, pentru ca au cheltuit iarasi prea mult pentru aceasta activitate.
Uneori, pentru a ascunde aceasta dependenta de cumparaturi, persoana care prezinta aceasta tulburare poate recurge la achizitionarea de diverse lucruri din mediul online astfel incat, cei din jur sa nu observe ca petrece mult timp printre raioane.
Dependenta de cumpararturi poate fi clasificata in functie de mai multe criterii. Astfel, ea apare pentru a ameliora o suferinta afectiva, pentru a gasi un produs ideal, in unele cazuri, persoana in cauza este in cautarea produselor aflate la reducere, chiar daca nu au nevoie de ele. Anumite persoane cu dependenta de cumparaturi sunt cele care colectioneaza seturi de produse, un exemplu fiind achizitionarea unor articole vestimentare din acelasi model, dar de culori diferite, completarea acestui set oferindu-le si lor o senzatie de implinire.
Exista si o alta categorie de dependenti de cumparaturi carora le place sa cumpere diverse lucruri, obiecte, articole de imbracaminte, se simt incantati sa faca asta, apoi revin sa returneze produsele achizitionate.
Dependenta de cumparaturi are un caracter repetitiv activat sau, mai bine spus, agravat de situatii tensionante din viata cotidiana. Pentru a se elibera de presiunea unor situatii carora simte ca nu le poate face fata, individul recurge la a se refugia in shopping.
Timpul petrecut la cumparaturi ia din cel pe care persoana respectiva l-ar putea aloca activitatilor sale atat la locul de munca, in familie sau in cercul de prieteni. Cu alte cuvinte, adictia pentru cumpararturi devine consumatoare de timp, perturband viata obisnuita a celui afectat, cu toate ca ii ofera un anumit grad de confort initial.
Individul aloca si mai multe resurse financiare cumparaturilor, iar imposibilitatea realizarii acestora cu scopul de a reduce din tensiunea psihica ii va cauza mai multa neliniste. Aceste aspecte pot fi observate cu ochiul liber de catre anturajul persoanei respective, daca aceasta are cunostinte despre manifestarile unor diverse forme de dependenta.
Tratamentul dependentei de cumparaturi este in mare parte, bazat pe terapia cognitiv- comportamentala. Pacientul si terapeutul sau vor lucra in acest sens pentru a determina ce anume a determinat aceasta adictie, care au fost emotiile si tiparele mentale care au generat dependenta de shopping, iar ulterior vor stabili mecanisme de coping care sa ajute persoana in cauza sa renunte la aceste acte repetitive. Intelegand ce ganduri si emotii i-au determinat aparitia dependentei fata de cumparaturi, pacientului ii va fi mai usor sa iasa de sub dominatia acesteia si-si va relua activitatile obisnuite.
Din punct de vedere al medicatiei, nu exista un tratament medicamentos care sa trateze dependenta de shopping. Daca se asociaza patologii din sfera psihica, ele vor fi tratate in conformitate cu acestea.
Odihna suficienta, o dieta alimentara corespunzatoare, un regim de viata activ, renuntarea la toxice (tutun, alcool, narcotice) si incercarea de a mentine un echilibru in viata cotidianta, sunt un real ajutor in lupta impotriva dependentelor, inclusiv a dependentei de cumparaturi.
Bibliografie:
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29240460/
https://psycnet.apa.org/doiLanding?doi=10.1037%2Fpri0000152