Emfizemul este o afectiune pulmonara care provoaca dificultati de respiratie. La persoanele cu emfizem, sacii de aer din plamani (alveole) sunt deteriorati. In timp, peretii interiori ai sacilor de aer slabesc si se rup - creand spatii de aer mai mari in loc de multe spatii mici. Acest lucru reduce suprafata plamanilor si, la randul sau, cantitatea de oxigen care ajunge in sange. Cand expirati, alveolele deteriorate nu functioneaza corect si aerul vechi ramane prins, fara a lasa loc pentru intrarea aerului proaspat, bogat in oxigen.
Majoritatea persoanelor cu emfizem au si bronsita cronica. Bronsita cronica este inflamatia tuburilor care transporta aer la plamani (tuburi bronsice), ceea ce duce la o tuse persistenta.
Emfizemul si bronsita cronica sunt doua afectiuni care alcatuiesc boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC). Fumatul este cauza principala a BPOC. Tratamentul poate incetinii progresia BPOC, dar nu poate inversa daunele.
Puteti avea emfizem multi ani fara a observa semne sau simptome. Principalul simptom al emfizemului este scurtarea respiratiei, care de obicei incepe treptat.
Este posibil sa incepeti sa evitati activitatile care va fac sa aveti respiratia scurta, astfel incat simptomul sa nu devina o problema pana cand nu incepe sa interfereze cu sarcinile zilnice. Emfizemul provoaca in cele din urma dificultati de respiratie chiar si atunci cand sunteti in repaus.
Consultati-va medicul daca aveti dificultati inexplicabile de respiratie de cateva luni, mai ales daca se agraveaza sau interfereaza cu activitatile zilnice. Nu-l ignora spunandu-ti ca este pentru ca imbatranesti sau esti in forma. Solicitati imediat asistenta medicala daca:
-Esti atat de obosit, incat nu poti urca scarile
-Buzele sau unghiile tale devin albastre sau gri la efort
-Nu esti alert mental
Cauza principala a emfizemului este expunerea pe termen lung la iritanti din aer, inclusiv:
• Fum de tigara
• Fumul de marijuana
• Poluarea aerului
• Vapori chimici si praf
Rareori, emfizemul este cauzat de o deficienta mostenita a unei proteine care protejeaza structurile elastice din plamani. Se numeste emfizem cu deficit de alfa-1-antitripsina.
Factorii care cresc riscul de a dezvolta emfizem includ:
• Fumat. Emfizemul este cel mai probabil sa se dezvolte la fumatorii de tigari, dar si fumatorii de trabucuri si pipa sunt susceptibili. Riscul pentru toate tipurile de fumatori creste odata cu numarul de ani si cantitatea de tutun fumat.
• Varsta. Desi afectarea plamanilor care apare in emfizem se dezvolta treptat, majoritatea persoanelor cu emfizem legat de tutun incep sa experimenteze simptomele bolii intre 40 si 60 de ani.
• Expunerea la fumatul pasiv. Fumul pasiv, cunoscut si sub denumirea de fum de tutun pasiv sau de mediu, este fumul pe care il inhalati din neatentie din tigara, pipa sau trabucul altcuiva. A fi in preajma fumatului pasiv creste riscul de emfizem.
• Expunerea profesionala la fum sau praf. Daca inhalati vapori de la anumite substante chimice sau praf din cereale, bumbac, lemn sau produse miniere, este mai probabil sa dezvoltati emfizem. Acest risc este si mai mare daca fumezi.
• Expunerea la poluarea interioara si exterioara. Respirarea poluantilor din interior, cum ar fi fumul de la combustibilul de incalzire, precum si poluantii din exterior - evacuarea masinii, de exemplu - creste riscul de emfizem.
Persoanele care au emfizem au, de asemenea, mai multe sanse de a dezvolta:
1. Plaman colapsat (pneumotorax). Un plaman prabusit poate pune viata in pericol la persoanele care au emfizem sever, deoarece functia plamanilor lor este deja atat de compromisa. Acest lucru este neobisnuit, dar grav atunci cand apare.
2. Probleme cu inima. Emfizemul poate creste presiunea in arterele care leaga inima si plamanii. Acest lucru poate provoca o afectiune numita cor pulmonar, in care o sectiune a inimii se extinde si slabeste.
3. Gauri mari in plamani (bule). Unele persoane cu emfizem dezvolta spatii goale in plamani numite bule. Pot fi mari cat jumatate din plaman. Pe langa reducerea cantitatii de spatiu disponibil pentru extinderea plamanului, bulele gigantice va pot creste riscul de pneumotorax.
Pentru a determina daca aveti emfizem, medicul dumneavoastra va va intreba despre istoricul dumneavoastra medical si va face un examen fizic. Medicul dumneavoastra va poate recomanda o varietate de teste.
O radiografie toracica poate ajuta la sustinerea diagnosticului de emfizem avansat si la excluderea altor cauze ale dificultatii de respiratie. Dar radiografia toracica poate arata si constatari normale daca aveti emfizem.
Tomografia computerizata (CT) combina imagini cu raze X luate din mai multe directii diferite pentru a crea vederi in sectiune transversala a organelor interne. Scanarile CT pot fi utile pentru detectarea si diagnosticarea emfizemului. Este posibil sa aveti si o scanare CT daca sunteti candidat pentru o interventie chirurgicala pulmonara.
Teste de laborator- Sangele prelevat dintr-o artera de la incheietura mainii poate fi testat pentru a determina cat de bine plamanii transfera oxigenul in fluxul sanguin si elimina dioxidul de carbon din acesta.
Testele functiei pulmonare- Aceste teste neinvazive masoara cat de mult aer pot retine plamanii tai si cat de bine curge aerul in si din plamanii tai. De asemenea, pot masura cat de bine plamanii tai furnizeaza oxigen in fluxul sanguin. Unul dintre cele mai comune teste foloseste un instrument simplu numit spirometru, in care suflati.
Emfizemul si BPOC nu pot fi vindecate, dar tratamentele pot ajuta la ameliorarea simptomelor si la incetinirea progresiei bolii.
Medicamente- in functie de severitatea simptomelor dumneavoastra, medicul dumneavoastra va poate sugera:
• Bronhodilatatoare. Aceste medicamente pot ajuta la ameliorarea tusei, a dificultatilor de respiratie si a problemelor de respiratie prin relaxarea cailor respiratorii inguste.
• Steroizi inhalatori. Corticosteroizii inhalati sub forma de spray-uri cu aerosoli reduc inflamatia si pot ajuta la ameliorarea dificultatii respiratorii.
• Antibiotice. Daca aveti o infectie bacteriana, cum ar fi bronsita acuta sau pneumonia, antibioticele sunt potrivite.
• Reabilitare pulmonara. Un program de reabilitare pulmonara va poate invata exercitii si tehnici de respiratie care va pot ajuta sa va reduceti lipsa de aer si sa va imbunatatiti capacitatea de a face miscare.
• Terapia nutritionala. Veti primii, de asemenea, sfaturi despre o alimentatie adecvata. In stadiile incipiente ale emfizemului, multi oameni trebuie sa slabeasca, in timp ce persoanele cu emfizem in stadiu avansat trebuie adesea sa se ingrase.
• Oxigen suplimentar. Daca aveti emfizem sever cu niveluri scazute de oxigen din sange, folosirea oxigenului in mod regulat acasa si atunci cand faceti exercitii va poate oferii o oarecare usurare. Multi oameni folosesc oxigen 24 de ore pe zi. Este de obicei administrat prin tuburi inguste care se potrivesc in narinele tale.
Interventie chirurgicala
In functie de severitatea emfizemului dumneavoastra, medicul dumneavoastra va poate sugera unul sau mai multe tipuri diferite de interventii chirurgicale, inclusiv:
• Chirurgie de reducere a volumului pulmonar. In aceasta procedura, chirurgii indeparteaza bucati mici de tesut pulmonar deteriorat. Indepartarea tesutului bolnav ajuta tesutul pulmonar ramas sa se extinda si sa functioneze mai eficient si ajuta la imbunatatirea respiratiei.
• Transplantul pulmonar. Transplantul pulmonar este o optiune daca aveti leziuni pulmonare severe si alte optiuni au esuat.
Stil de viata si remedii acasa
Daca aveti emfizem, puteti lua o serie de pasi pentru a oprii progresia acestuia si pentru a va proteja de complicatii:
• Renunta la fumat. Aceasta este cea mai importanta masura pe care o puteti lua pentru sanatatea dumneavoastra generala si singura care ar putea opri progresia emfizemului. Alaturati-va unui program de renuntare la fumat daca aveti nevoie de ajutor pentru a renunta la fumat. Pe cat posibil, evitati fumatul pasiv.
• Evitati alti iritanti respiratori. Acestea includ vapori de la vopsea si evacuarea automobilelor, unele mirosuri de gatit, anumite parfumuri, chiar si lumanari aprinse si tamaie. Schimbati filtrele cuptorului si ale aparatului de aer conditionat in mod regulat pentru a limita poluantii.
• Fa sport regulat. Incercati sa nu lasati problemele de respiratie sa va impiedice sa faceti exercitii regulate, ceea ce va poate creste semnificativ capacitatea pulmonara.
• Protejati-va de aerul rece. Aerul rece poate provoca spasme ale cailor bronsice, ceea ce face si mai dificila respiratia. Pe vreme rece, purtati o esarfa moale sau o masca de aer rece - disponibila la o farmacie - peste gura si nas inainte de a iesi afara, pentru a incalzi aerul care intra in plamani.
• Obtineti vaccinurile recomandate. Asigurati-va ca va vaccinati anual impotriva gripei si pneumoniei, conform recomandarilor medicului dumneavoastra.
• Preveniti infectiile respiratorii. Faceti tot posibilul pentru a evita contactul direct cu persoanele care au raceala sau gripa. Daca trebuie sa va amestecati cu grupuri mari de oameni in timpul sezonului de raceala si gripa, purtati o masca de fata, spalati-va des pe maini si purtati o sticla mica de dezinfectant pentru maini pe baza de alcool pentru a o folosi atunci cand este necesar.
Bibliografie:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/emphysema/diagnosis-treatment/drc-20355561