Jocurile video pot fi un hobby captivant. Dar daca jocurile interfereaza in mod negativ cu viata ta, este posibil sa ai o tulburare de joc pe internet.
In calitate de gamer, este usor sa te trezesti petrecand ore intregi jucand unul dintre jocurile tale video preferate. Dar exista o diferenta intre jocul ca hobby distractiv si jocul excesiv care are un impact negativ asupra vietii tale.
Aceasta din urma este cunoscuta sub numele de tulburare de jocuri pe internet (”IGD – Internet Gaming Disorder”). Cunoscand simptomele acestui comportament compulsiv va puteti asigura ca hobbyul este sanatos si nu potential problematic.
Dependenta de jocuri electronice este o afectiune psihica care implica practicarea compulsiva a jocurilor video care interfereaza semnificativ cu capacitatea ta de a functiona in domenii importante - cum ar fi scoala, munca sau viata personala - pe o perioada indelungata.
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a recunoscut tulburarea de joc pe internet ca fiind o afectiune de sanatate mintala diagnosticabila in Clasificarea internationala a bolilor din 2018. Este considerata o tulburare de dependenta care nu este legata de substante si un subtip al tulburarii de dependenta de internet.
Nu exista un consens in randul cercetatorilor, ba chiar exista o dezbatere in curs de desfasurare cu privire la care ar trebui sa fie linia care separa jocurile excesive si jocurile problematice si daca acest diagnostic patologizeaza comportamentul normal al adolescentilor.
Dependenta de jocuri pe internet se poate simti la fel de reala ca orice alta dependenta care ii impiedica pe oameni sa indeplineasca sarcini zilnice, sa isi pastreze slujbele sau relatiile.
Tulburarea jocurilor pe internet este caracterizata de urmatoarele comportamente, care dureaza 12 luni sau mai mult:
1. lipsa de control asupra timpului petrecut la jocuri pe calculator,
2. prioritizarea jocurilor in detrimentul altor interese, sarcini importante si responsabilitati zilnice,
3. continuarea sau intensificarea jocurilor in ciuda consecintelor negative,
4. afectarea semnificativa a functionarii in viata personala, familiala, sociala, profesionala sau scolara,
5. negarea sau ascunderea obiceiurilor de joc sau a timpului petrecut jucand,
6. utilizarea jocurilor video pentru a scapa de emotiile negative.
In cazul in care simptomele de mai sus sunt severe, un diagnostic poate fi pus mai devreme de 12 luni.
Alte simptome: gandire obsesiva la jocurile video, pierderea interesului pentru alte hobby-uri sau activitati, performante slabe la locul de munca si relatii tensionate, concentrare sau motivatie slaba, lipsa de implicare sociala in afara comunitatilor de jocuri de noroc, simptome de anxietate sau depresie, izolare, scaderea sanatatii fizice si a igienei, oboseala digitala a ochilor sau leziuni cauzate de efort repetitiv.
Jocurile excesive sunt asociate cu diverse afectiuni de sanatate mintala, inclusiv: depresie, tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atentie (ADHD), tulburarea obsesiv-compulsiva (TOC). Nu este clar daca tulburarea de joc provoaca aceste afectiuni de sanatate mintala sau invers.
Unii oameni pot folosi jocurile video ca metoda de adaptare pentru a-i ajuta sa faca fata simptomelor unui diagnostic primar, cum ar fi anxietatea sau depresia.
In aceste cazuri, un tratament eficient poate imbunatati orice probleme care apar in jurul jocurilor.
Studiile de neuroimagistica privind IGD au aratat ca jocurile excesive au crescut activitatea cerebrala in regiunile asociate de obicei cu dependenta. De asemenea, poate determina modificari ale structurii si functiei creierului.
Sanatatea mintala precara este, de asemenea, frecvent asociata cu jucatorii care indeplinesc criteriile IGD in comparatie cu jucatorii care nu indeplinesc pragul de compulsie. Dar, ca si in cazul afectiunilor de sanatate mintala conexe, nu este clar daca exista o cauza si un efect.
Mai multi factori pot face ca jocurile sa treaca de la hobby la compulsie - sau tulburare de jocuri pe internet:
Desensibilizarea la dopamina
Nu atat jocurile creeaza dependenta, cat actul de a juca (si efectul sau asupra creierului nostru). Acest lucru se datoreaza faptului ca jocurile video sunt extrem de stimulante si determina eliberarea unor niveluri ridicate de dopamina atunci cand se joaca.
Dopamina crescuta se simte bine pentru jucatorul de jocuri pe moment, dar poate duce la desensibilizarea receptorilor sai cerebrali dupa un timp aceasta ducand la nevoia de a juca mai mult timp si pentru ore mai lungi pentru a mentine acelasi nivel de satisfactie.
Evadare
Jucatorii se joaca adesea pentru a scapa de stres sau pentru a-si distrage atentia de la alte emotii dure sau de la problemele din viata reala. Jocurile de noroc au capacitatea de a-ti distrage atentia din confortul propriei case. Cand persoanele dependente de jocuri nu pot face fata emotiilor negative, se simt coplesite si recurg din nou la jocuri intrand astfel intr-un cerc vicios.
Evadarea este observata atat in cazul jocurilor foarte angajate, cat si in cazul jocurilor problematice si nu este neaparat o strategie de adaptare daunatoare. Un studiu din 2016 a constatat ca escapismul (evadarea) poate fi un mecanism de adaptare pozitiv, oferind un ajutor pentru a elibera stresul si pentru a consolida increderea in sine.
Sentimentul de apartenenta
Jocurile multiplayer sunt o modalitate excelenta de a crea comunitati si de a va conecta virtual cu persoane cu aceleasi pareri. Acest lucru este valabil mai ales daca sunteti introvertit in mod natural sau daca va simtiti anxios in mediile sociale offline.
Ca oameni, nevoia noastra de interactiune sociala trebuie sa fie satisfacuta, iar jocurile video ofera acest lucru fara a fi nevoie sa ne intalnim fata in fata. Anonimatul interactiunii online il face foarte atragator pentru cei care sunt timizi sau sufera de anxietate sociala.
Gratificare instantanee
Jocurile video creeaza provocari care sunt realizabile si consistente, care ne scurteaza si ne distrag atentia de la obiectivele importante din afara jocurilor. De obicei, toti oamenii tind sa se simta bine atunci cand termina sarcinile.
Tocmai din acest motiv, jocurile pot crea dependenta, deoarece suntem instantaneu gratificati pentru finalizarea acestor realizari in joc. Acest sistem de recompensa duce in cele din urma la un comportament consolidat.
Terapie
Un psihoterapeut va poate ajuta sa gasiti cauza principala a jocurilor obsesive si sa oferiti abilitati de adaptare utile pentru a gestiona mai bine compulsiile care apar. Terapia cognitiv-comportamentala (CBT) poate fi o abordare eficienta pentru reducerea simptomelor in randul persoanelor cu tulburare de joc.
Pauze de gaming
Luarea de pauze si constientizarea utilizarii timpului petrecut in fata ecranului sunt doua elemente importante pentru a va vindeca relatia cu jocurile. Parintii si adolescentii trebuie sa fie constienti de oboseala mentala care poat aparea in urma utilizarii excesive a ecranelor si a jocurilor.
Programe de dezintoxicare
Programele de dezintoxicare sunt o optiune de recuperare pe termen lung pentru cei a caror afectiune este mai severa sau dincolo de punctul de autocontrol. Acestea pot ajuta la gasirea unui exit sau hobby mai sanatos.
Tulburarea jocurilor pe internet este o afectiune de sanatate mintala recunoscuta ceea ce necesita mai multe cercetari. Indiferent daca sunt sau nu etichetate oficial ca fiind o "dependenta", jocurile pot deveni o obsesie nesanatoasa si pot avea un impact negativ asupra vietii tale.
Daca simtiti ca va pierdeti controlul asupra timpului pe care il petreceti jucand jocuri video, discutati cu un specialist in sanatate mintala pentru a afla daca aveti o tulburare de joc pe internet.
Nu trebuie sa renuntati complet la jocuri pentru a obtine mai mult control. In schimb, urmariti optiunile pozitive pentru gestionarea jocurilor excesive pentru a va asigura ca timpul petrecut online si in relatiile personale este satisfacator.
Bibliografie
• Blasi, et al. (2019). Utilizarea problematica a jocurilor video ca strategie de coping emotional: Dovezi de la un esantion de jucatori MMORPG.
• Kristensen J, et al. (2021). Jocurile problematice si somnul: O revizuire sistematica si meta-analiza.
• Kuss DJ, et al. (2012). Internet si dependenta de jocuri: O revizuire sistematica a literaturii de studii neuroimagistice.
• Starcevic, V. (2017). Tulburarea jocurilor pe internet: Criterii de diagnosticare inadecvate infasurate intr-un model conceptual constrangator
• Stevens M, et al. (2019). Terapia cognitiv-comportamentala pentru tulburarea jocurilor pe Internet: O revizuire sistematica si o meta-analiza.
• Zastrow M. (2017). Reportaj de stiri: Este dependenta de jocuri video intr-adevar o dependenta?