Colita microscopica este o afectiune a aparatului digestiv si reprezinta inflamatia peretelui colonului (intestin gros). Numele afectiunii provine de la faptul ca este necesara examinarea microscopica a tesutului, pentru a identifica inflamatia, de vreme ce colonul este aparent sanatos la examinarile uzuale, precum colonoscopia.
Tipuri de colita microscopica
• Colita colagenica, in care exista un strat gros de colagen deasupra tesutului colonic
• Colita limfoida, in care celule albe ale sangelui, numite limfocite, cresc in tesutul colonic
• Colita microscopica incompleta, in care exista caracteristici comune ale colitei colagenice si limfoide
Semnele si simptomele colitei microscopice includ:
• Diaree foarte apoasa, cronica. Acesta este cel mai reprezentativ simptom al colitei, fiind prezent la majoritatea pacientilor afectati
• Dureri abdominale, crampe sau meteorism (balonare)
• Pierdere in greutate
• Deshidratare
• Greata
• Incontinenta fecala
Deseori, simptomele sunt de tip tranzitor, ceea ce inseamna ca au perioade in care apar, si perioade in care nu mai sunt prezente. Uneori simptomele se rezolva de la sine, fara sa fie nevoie de interventie din exterior.
Daca aveti diaree apoasa ce dureaza mai mult de cateva zile, contactati-va medicul cat mai curand, pentru obtinerea unui diagnostic corect. Tratamentul precoce este eficient si duce la rezultate bune pentru pacient.
Cercetatorii considera ca aceasta afectiune poate avea cauze multiple, dintre care cele mai frecvente sunt:
• Medicamente ce pot irita mucoasa colonului
• Infectii bacteriene, cu bacterii ce produc toxine iritative
• Infectii virale ce declanseaza inflamatia peretelui colonic
• Boli autoimune asociate cu colita microscopica, precum artrita reumatoida, boala celiaca sau psoriazis.
• Disfunctii de absorbtie a bilei, care ajunge in colon si irita mucoasa acestuia
Exista cativa factori ce cresc riscul ca o persoana sa dezvolte colita microscopica. Acestia includ:
• Varsta. Colita microscopica este frecventa in randul persoanelor cu varste cuprinde intre 50 si 70 de ani.
• Sex. Femeile sunt mai predispuse la a face afectiunea, decat barbatii. Unele studii sugereaza o asociere intre terapia hormonala post-menopauza si colita microscopica.
• Boli autoimune. Pacientii cu colita microscopica au uneori o boala autoimuna asociata, ceea ce o face un factor de risc.
• Factori genetici. Studiile sugereaza ca poate fi o conexiune intre colita microscopica si istoricul familial de sindrom de intestin iritabil, tot o boala a colonului
• Fumat. Studiile recente au demonstrat o asociere intre fumatul de tigari si colita microscopica, in special in randul persoanelor tinere care fac aceasta afectiune, cu varsta de pana la 45 de ani.
De asemenea, rezultatele unor cercetatri indica administrarea unor medicamente ca factor de risc in aparitia colitei microscopice. Medicamentele ce pot fi asociate cu aceasta afectiune sunt:
• Medicamente antialgice de tip antiinflamatoare non-steroidiene
• Inhibitori de pompa de protoni
• Inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei
Istoricul medical complet si examenul fizic obiectiv vor ajuta medicul sa determine daca simptomele sunt datorate altor afectiuni, precum boala celiaca sau alte intolerante alimentare, sau sunt de natura organica, fiind vorba despre o afectiune a colonului. Medicul va pune intrebari si despre medicamentele administrate acasa, de catre pacient, pentru a identifica eventualii factori de risc.
Pentru a confirma diagnosticul de colita microscopica, medicul va recomanda cel putin una dintre urmatoarele teste paraclinice:
• Colonoscopie. Aceasta examinare permite medicului sa vizualizeze intreg intestinul gros, folosind un tub lung, subtire, dotat cu o mica camera video la capat, numit colonoscop. Acest tub poate fi dotat cu instrumente, precum cele pentru prelevarea unei mici probe de tesut, in vederea examinarii la microscop. Nu este nevoie de doua colonoscopii, de regula, pentru efectuarea biopsiei si examinarea microscopica.
• Sigmoidoscopie flexibila. Examinarea este similara colonocscopiei, dar tubul folosit este mai scurt, astfel ca medicul vizualizeaza portiunea terminala a intestinului gros, alcatuita din rect si colon sigmoid.
La colonoscopie respectiv sigmoidoscopie, tesutul colonului apare normal, cu aspect sanatos, fara semne vizibile de inflamatie. Astfel, diagnosticul definitiv se pune doar in urma examinarii microscopice, unde celulele vor avea aspect modificat, inflamat.
In plus fata de colonoscopie si sigmoidoscopie, medicul poate face si urmatoarele teste, pentru a exclude alte cauze ale simptomelor pacientului:
• Examen coproparazitologic, ceea ce inseamna analiza materiilor fecale, pentru a exclude infectia drept cauza a diareei persistente
• Analize de sange in vederea semnelor de anemie sau infectie
• Endoscopie digestiva superioara, pentru a exclude boala celiaca. Aceasta examinare este similara colonoscopiei, doar ca tubul este introdus prin cavitatea orala si avansat pana in intestinul subtire.
Colita microscopica se poate ameliora de una singura, fara interventie din exterior. Totusi, in multe cazuri simptomele persista si chiar se inrautatesc, astfel ca tratamentul devine necesar. Medicii incep de obicei prin administrarea de tratamente simple, cat mai usor de tolerat. Abordarile si tratamentele recomandate includ urmatoarele:
Dieta si intreruperea tratamentului medicamentos
Tratamentul incepe de obicei prin modificari ale dietei zilnice si ale medicamentelor ce reprezinta factori de risc pentru aparitia diareei. Medicul va va recomanda sa:
• Adoptati o dieta saraca in grasimi si fibre. Alimentele ce au mai putine grasimi si fibre vor ajuta la ameliorarea scaunelor diareice
• Intrerupeti consumul de produse lactate, gluten, sau ambele. Chiar daca nu aveti intoleranta la lactoza, respectiv gluten, aceste alimente va pot inrautati tranzitul intestinal si astfel simptomele
• Evitati cafeina si zaharul
• Intrerupeti orice medicatie ce poate cauza simptomele. Medicul va poate prescrie inlocuitoare pentru acestea, unde este posibil.
Tratament medicamentos
Daca semnele si simptomele persista, medicul va poate prescrie:
• Medicamente anti-diareice
• Medicamente steroidiene
• Medicamente antiinflamatoare, pentru a controla inflamatia colonului
• Medicamente ce inhiba sistemul imun al pacientului
Interventie chirurgicala
Atunci cand simptomele colitei microscopice sunt severe, si medicatia nu mai este eficienta, medicul poate recomanda interventia chirurgicala pentru a indeparta o portiune de colon. Prin rezectia portiunii de colon afectate, sau chiar a intregului colon, simptomele colitei se vor ameliora, insa apar alte riscuri si consecinte. Totusi, operatia de rezectie pentru colita microscopica este foarte rar recomandata, doar in cazuri extreme.
Remedii facute acasa
Atunci cand vine vorba de afectiunile sistemului digestiv, dieta zilnica devine foarte importanta. Prin ajutarea obiceiurilor alimentare, va puteti usura considerabil simptomatologia data de colita microscopica. Astfel, incercati sa:
• Consumati multe lichide. Consumul de apa este esential, dar lichidele ce contin electroliti de sodiu si potasiu pot ajuta, de asemenea. Evitati bauturile ce contin zahar, acid, cafeina, intrucat acestea va inrautatesc simptomele.
• Alegeti alimente moi, simple, usor de digerat. Acestea includ diverse fructe, legume, cereale integrale precum orezul. Evitati, cel putin pentru o perioada, alimentele bogate in fibre, precum leguminoasele si nucile.
• Consumati cateva mese mici, mai degraba decat mai putine mese mari.
• Evitati alimentele iritative, precum cele foarte condimentate, grase sau prajite.
Colita microscopica este inflamatia peretelui colonic, vizibila doar la nivel microscopic, prin vizualizarea inflamatiei celulelor. Desi in unele cazuri nu este nevoie de tratament medicamentos, modificarile dietei si ale obiceiurilor nocive pentru tranzitul intestinal sunt intotdeauna necesare. Discutati cu medicul dumneavoastra despre eventualii factori de risc ce au dus la aparitia colitei microscopice.
Bibliografie
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/microscopic-colitis/diagnosis-treatment/drc-20351483
https://www.webmd.com/ibd-crohns-disease/ulcerative-colitis/microscopic-colitis