Anxietatea situationala este un tip de anxietate care apare ca raspuns la o anumita situatie sau la un set de circumstante. Intr-un anumit mediu, o persoana se poate simti complet calma, relaxata si confortabila, in timp ce in altul se poate simti complet stresata, emotionata si inconfortabila. Aceasta este o parte normala a vietii si este cunoscuta sub numele de anxietate situationala.
Atunci cand sunt expuse la situatie, persoanele vor experimenta anxietate fizica si mentala; cu toate acestea, atunci cand parasesc experienta negativa, nivelul lor de anxietate va reveni la nivelul de baza.
Desi nu este un diagnostic oficial de sanatate mintala, daca nu este abordata corespunzator, anxietatea situationala poate duce la un diagnostic de tulburare de anxietate. Sa presupunem ca o persoana petrece o cantitate exagerata de timp intr-o situatie sau intr-un cadru care induce anxietate. In acest caz, anxietatea poate incepe sa invadeze alte aspecte ale vietii lor si pot descoperi ca simptomele lor persista chiar si dupa ce situatia lor s-a schimbat.
Este esential sa intelegem ca situatiile stresante nu sunt universale. Ceea ce nu reprezinta o problema pentru unii poate fi o sursa de anxietate pentru altii, ceea ce duce la anxietate de la un numar infinit de factori de stres din viata.
Atunci cand o persoana incepe un nou loc de munca, se teme sa vorbeasca in public sau nu se simte confortabil in socializare, aceste situatii sunt mai susceptibile de a declansa simptome de anxietate.
In multe cazuri, anxietatea situationala este o trasatura pozitiva, deoarece ii ajuta pe oameni sa raspunda mai adecvat la situatiile periculoase sau stresante.
Anxietatea situationala poate fi benefica in urmatoarele situatii:
• Confruntarea cu o persoana agresiva
• Conducerea unei prezentari la locul de munca
• A da un test la scoala
• Pregatirea pentru o competitie sportiva
In aceste situatii, a avea un nivel gestionabil de anxietate poate ajuta la stimularea performantei, la cresterea concentrarii si la imbunatatirea rezultatelor.
Cele mai multe simptome ale anxietatii situationale si ale tulburarilor de anxietate se vor suprapune, ceea ce face dificila diferentierea. Intensitatea, frecventa si durata simptomelor diferentiaza simptomele anxietatii situationale de semnele si simptomele tulburarilor de anxietate. In plus, simptomele anxietatii situationale nu interfereaza de obicei cu nivelul de functionare, relatiile sau responsabilitatile profesionale ale unei persoane.
Urmatoarele sunt exemple de simptome de anxietate situationala:
• Sentimentul de neliniste sau de agitatie
• Senzatie de oboseala dupa ce ati parasit situatia
• Dificultati de concentrare si de focalizare a atentiei
• Iritabilitate sau usor de enervat
• Ingrijorare, emotii si senzatie de stres
Sunt posibile si alte simptome de anxietate situationala care afecteaza modul in care se simte o persoana. Dintre simptomele fizice ale anxietatii situationale amintim pulsul crescut, transpiratii, senzatie de caldura, de ameteala, amorteli, dureri de cap sau de stomac.
Linia dintre anxietatea situationala si alte tulburari este subtire (de exemplu, tulburarea de anxietate sociala, tulburarea de anxietate de separare sau alte stari anxioase). Poate fi dificil de facut distinctia intre ele si numai un profesionist calificat in domeniul sanatatii mintale ar trebui sa puna diagnosticul.
O fobie specifica, de exemplu, poate parea a fi anxietate situationala, deoarece simptomele apar doar atunci cand este expusa la anumiti stimuli. S-ar putea argumenta ca cineva care are fobie de paianjeni experimenteaza anxietate situationala atunci cand se afla in apropierea sau se gandeste la paianjeni. Cu toate acestea, acest argument nu mentine spiritul anxietatii situationale, deoarece fobiile au simptome mai intense, care perturba viata cuiva si ii afecteaza nivelul de functionare.
Dupa cum s-a afirmat anterior, tulburarile de anxietate se disting prin severitatea, frecventa sau durata simptomelor.
Nu numai ca multe experiente de viata declanseaza anxietatea situationala, dar aceasta are si multe cauze legate de dezvoltarea fiecaruia.
Problemele hormonale, genetice, de mediu si cele traumatice din trecut sau din prezent sunt toate contributii majore la anxietatea situationala.
Atunci cand simptomele corespund criteriilor pentru o tulburare de anxietate, cautarea unui specialist poate fi benefica. El poate recomanda fie inceperea unei terapii psihologice (terapia cognitiv-comportamentala), terapii medicamentoase sau combinarea acestor doua optiuni de tratament.
Daca suferiti de anxietate situationala, gasirea, exersarea si utilizarea unor abilitati pozitive de adaptare este cel mai bun mod de actiune. Prin incorporarea abilitatilor de coping in rutina zilnica, puteti reduce efectele negative ale anxietatii situationale si puteti face ca anxietatea sa lucreze din nou pentru dumneavoastra.
1. Recunoasteti-va situatiile
Pentru a incepe sa faceti fata anxietatii situationale, trebuie mai intai sa intelegeti de ce acele situatii provoaca emotii negative. Ce va provoaca anxietatea, cat de severa este aceasta si cat de frecvent apare? Cu aceste date de baza, va puteti planifica mai bine abordarea pentru a face schimbari sanatoase in stilul de viata.
2. Identificati simptomele
Simptomele anxietatii sunt complexe si deconcertante, deoarece sunt versiuni exagerate ale modului in care functionam in mod normal. Ca parte a raspunsului nostru genetic la pericol, oamenii pot experimenta un ritm cardiac mai rapid, maini transpirate si nervozitate.
Sarcina dumneavoastra aici este sa faceti distinctia intre reactiile tipice si cele anxioase si sa trasati linia de demarcatie intre ceea ce este stresul normal pentru dumneavoastra si anxietatea anormala.
3. Examinati-va abilitatile actuale
Acordati atentie abilitatilor dvs. actuale de adaptare pe masura ce adunati informatii despre anxietatea dvs. Acest pas este esential deoarece multi oameni reactioneaza la stres in moduri nefolositoare sau daunatoare. In eforturile dvs. de a va atenua simptomele, este posibil sa exacerbati anxietatea.
4. Eliminati strategiile de coping negative
Consumul de alcool, folosirea drogurilor, cumparaturile excesive sau sexul riscant sunt toate exemple de abilitati negative de coping. Aceste reactii sunt tentante, dar sunt intotdeauna problematice, deoarece pot reduce temporar anxietatea, doar pentru a provoca mai tarziu probleme mai grave.
5. Refocalizati-va atentia asupra sanatatii fizice
Concentrarea asupra sanatatii tale fizice este una dintre cele mai bune modalitati de a-ti imbunatati sanatatea mintala. Anxietatea poate fi declansata de faptul ca esti prea obosit, sedentar sau infometat.
Alocati suficient timp pentru un somn odihnitor, gasiti modalitati placute de a face exercitii fizice si alimentati-va corpul cu alimente nutritive. Luand aceste masuri va va pune intr-o pozitie mai buna pentru a face fata oricaror factori de stres care va apar in cale.
6. Practicati tehnici de relaxare
Oamenii resping de obicei tehnicile de relaxare, cum ar fi respiratia profunda, relaxarea musculara progresiva si exercitiile de imagerie ghidata, dar acestea functioneaza.
Daca ati avut esecuri anterioare, inseamna pur si simplu ca trebuie sa va angajati din nou in aceasta practica si sa experimentati cele mai bune optiuni pentru dumneavoastra.
7. Reantreneaza-ti raspunsul creierului la anxietate
Schimbarea corpului tau este grozava, dar schimbarea tiparelor tale de gandire este esentiala pentru imbunatatirea raspunsului tau la anxietate. Luati in considerare posibilitatea de a va oferi un autocontrol pozitiv, cum ar fi:
• Ma descurc.
• Este ceva cu care ma pot descurca.
• Aceasta este doar anxietate si ma pot descurca cu ea.
• Anxietatea este o sursa de disconfort, nu un pericol.
Tulburarile de anxietate nu sunt normale, dar anxietatea situationala este.
Faceti toate eforturile pentru a recunoaste si a va gestiona stresul situational.
Daca acesta devine prea intens sau daca abilitatile dumneavoastra de a face fata devin ineficiente, solicitati asistenta profesionala pentru a promova o viata mai calma, mai relaxata si mai fericita.