Virilismul este o afectiune ce afecteaza persoanele de sex feminin, care dezvolta caracteristici sexuale secundare masculine, reprezentate de trasaturi fizice specifice masculine. Majoritatea pacientelor cu virilism prezinta un dezechilibru hormonal, in special in ceea ce priveste testosteronul, hormonul masculin. Hormonii masculini se numesc hormoni androgeni, iar hipersecretia acestora duce la virilism.
Atat femeile, cat si barbatii, produc hormoni androgeni. Diferentele majore constau in sediul de sinteza a acestor hormoni si in cantitatea lor. La barbati, hormonii androgeni sunt produsi de testicule si de glandele suprarenale. La femei, acestia sunt produsi preponderent de glandele suprarenale, foarte putin de ovar. De asemenea, concentratia hormonilor androgeni este mai mare in cazul pacientilor de sex masculin, in mod normal.
Desi virilismul poate fi o afectiune congenitala sau dobandita pe parcursul vietii, acesta poate fi si indus, prin fenomenul numit virilizare.
Virilismul poate fi intalnit la orice varsta, de la nou-nascuti, la adolescente sau femei adulte. Simptomele variaza in functie de categoria de varsta si, de asemenea, in functie de severitatea afectiunii.
Semnele si simptomele generale, intalnite cel mai frecvent, includ:
• Alopecie si caderea excesiva a parului
• Par facial in exces, in special la nivelul barbiei, buzei superioare si a obrajilor
• Ingrosarea vocii
• Crestere diminuata a sanilor
• Modificari la nivelul organelor genitale externe, de regula cresterea in dimensiuni
• Cicluri menstruale neregulate sau chiar absente
• Apetit sexual crescut
• Acnee. Desi acneea faciala afecteaza atat fetele, cat si baietii, atunci cand apare in zone neobisnuite, poate indica virilism. Aceste zone includ: pieptul, spatele, axila si zona inghinala, mandibula si gat
Clasificarea semnelor si simptomelor in functie de severitatea virilismului tine cont de concentratia hormonilor androgeni. Astfel, exista 3 niveluri de simptomatologie data de virilism.
Nivel scazut (comun):
• Par facial aspur, ingrosat, de culoare inchisa, in zona mustatei si/sau barbii
• Cresterea pilozitatii corporale
• Secretie crescuta de sebum
• Acnee
• Cicluri menstruale neregulate
Nivel moderat (mai putin comun):
• Alopecie
• Pierderea distributiei grasimii corporale specific femeii: grasimea nu se mai dispune preponderent la nivelul coapselor, ci la nivel abdominal
• Scaderea dimensiunii sanilor
Nivel crescut (rar) :
• Cresterea in dimensiuni a organelor genitale externe
• Ingrosarea vocii
• Cresterea in dimensiuni a muschilor
Virilismul poate fi consecinta oricarei afectiuni ce implica un dezechilibru hormonal, ce duce la cresterea concentratiei de hormoni androgeni (testosteron). Astfel, virilismul nu apare aproape niciodata ca o afectiune unica, ci este asociata cu boala cauzatoare. Astfel, urmatoarele afectiuni pot fi cauza aparitiei virilismului:
• Carcinom adrenal cortical: un tip de tumora maligna ce isi are originea in glanda suprarenala, numita si glanda adrenala. Tumora duce la secretie in exces a hormonilor androgeni, de la nivelul glandei
• Tumori cu origine ovariana: stimuleaza secretia hormonilor androgeni de la acest nivel
• Sindromul ovarelor polichistice: boala primara a ovarelor, in care virilismul este asociat in majoritatea cazurilor
• Hiperplazia congenitala adrenala: o afectiune ce apare de la nastere si duce la virilismul nou-nascutului
• Sindrom Cushing: hipersecretia hormonilor glucocorticoizi la adult, afecteaza glanda adrenala
• Utilizarea medicamentelor steroide anabolizante, mai frecvent in cazul barbatilor sportivi si atletilor. Totusi, daca femeile utilizeaza aceste medicamente, ele pot duce la virilism
De asemenea, virilismul nou-nascutilor poate fi consecinta unui dezechilibru hormonal al mamei, din timpul sarcinii. Daca mama a avut sau are oricare dintre afectiunile de mai sus, concentratia crescuta de hormoni androgeni poate fi transmisa la fat, in timpul vietii intrauterine.
Pentru a trata virilismul, medicii trebuie sa trateze cauza. Astfel, optiunile de tratament variaza in functie de boala cauzatoare.
• Tumora adrenala. De cele mai multe ori, tumorile pot fi indepartate chirurgical de la nivelul glandelor suprarenale, dar si de la nivel ovarian. In multe dintre aceste cazuri, este indepartata intreaga glanda, pentru a preveni recidivele. Daca tumora este de dimensiuni mari sau localizata in pozitii dificil de abordat chirurgical, medicul va recomanda asocierea de chimioterapie si/sau radioterapie, impreuna cu operatia
• Sindromul ovarului polichistic. Tratamentul acestui sindrom include:
Modificari ale stilului de viata, pentru a adopta si mentine un stil de viata sanatos
Administrarea contraceptivelor, intrucat acestea contin estrogen si progesteron (hormoni feminini)
Terapie cu progestina
• Hiperplazia adrenala. In aceste cazuri, medicii prescriu de regula corticosteroizi pentru a reduce sinteza de hormoni androgeni
• Oprirea administrarii de steroizi anabolizanti. In orice caz, aceste medicamente trebuiesc oprite si inlocuite, daca este nevoie absoluta de ele
• Administrarea de medicamente anti-androgene. Acestea sunt medicamente ce inhiba specific receptorii pentru hormonii androgeni. Astfel, concentratia hormonilor nu se va modifica, dar acestia nu vor mai actiona asupra celulelor din organism
In majoritatea cazurilor, prin tratamentul cauzei, virilismul va disparea. Totusi, daca anumite trasaturi au aparut deja, precum ingrosarea vocii, acestea pot persista si dupa tratamentul eficient. Din acest motiv, este ideala identificarea virilismului din timp, atunci cand este in stadiul de inceput, pentru a evita instalarea modificarilor tardive, ireversibile.
Exista persoane care isi administreaza hormoni androgeni, sub supraveghere medicala, pentru virilizare voluntara. Acest lucru nu trebuie confundat cu virilismul propriu-zis, patologic, ce apare involuntar.
Utilizarea steroizilor anabolizanti este frecvent intalnita in randul atletilor ce ridica greutati. Persoanele ce utilizeaza aceste medicamente pentru a-si creste performanta sportiva ajung si la virilism secundar.
Inafara virilismului, administrarea steroizilor implica mai multe riscuri, precum:
• Cancer
• Tromboze
• Accident vascular cerebral
• Boli cardiace
• Afectare hepatica
• Insuficienta renala
Aceste riscuri cresc si mai mult atunci cand sportivii isi administreaza steroizi anabolizanti fara supravegherea unui medic.
Daca suspicionati ca puteti avea virilism, faceti o programare la medicul dumneavoastra. In discutia purtata cu medicul, nu uitati sa mentionati orice simptom aparut recent sau in trecut, inclusiv semnele si simptomele ce nu vi s-au parut foarte importante. De asemenea, medicul trebuie sa stie daca ati urmat sau urmati vreun tratament, inclusiv medicamentele contraceptive (anticonceptionale), precum si afectiunile pe care le aveti dumneavoastra sau membrii familiei.
Daca medicul banuieste ca semnele si simptomele sunt specifice virilismului, vor face o analiza de sange pentru a masura nivelul de testosteron, estrogen, progesteron si alti hormoni. Nivelul crescut de hormoni androgeni, cu sau fara scaderea nivelului de hormoni estrogeni, indica virilismul.
Mai departe, medicul va face analize si teste pentru a diagnostica o cauza a virilismului. Acesta poate recomanda un test imagistic precum CT abdominal, pentru a identifica o tumora adrenala. Pentru a exclude sindromul ovarelor polichistice, ecografia ovariana transabdominala sau transvaginala reprezinta cea mai buna metoda de diagnostic. Daca nu se gaseste o cauza organica, medicul poate suspecta o cauza congenitala de virilism.
Virilismul este o consecinta a bolilor ce implica hipersecretia hormonilor androgeni, reprezentati de testosteron. Femeile afectate de virilism dezvolta trasaturi fizice tipic masculine, ce includ alopecie, cresterea excesiva a parului corporal si facial, ingrosarea vocii. Tratamentul virilismului consta in tratamentul cauzei acestuia, insa unele trasaturi masculine pot persista chiar si dupa tratament.
Bibliografie:
https://medlineplus.gov/ency/article/002339.htm
https://www.webmd.com/women/what-is-virilization