O varietate de corpi straini poate ajunge in tractul gastrointestinal. Dintre acestia, majoritatea trec spontan, dar unii se pot fixa, cauzand simptome de ocluzie. Poate aparea uneori perforatia. Esofagul este organul in care se retin cel mai frecvent (75%) corpi straini. Aproape toate obiectele nedigerabile pot fi extrase endoscopic, dar uneori poate fi necesara si interventia chirurgicala.
Obiectele nedigerabile pot fi inghitite intentionat de copii sau de adulti cu afectiuni psihice. Purtatorii de proteze dentare, persoanele varstnice sau cele in stare de ebrietate sunt predispusi sa inghita accidental alimente mestecate inadecvat (in special carne) care se fixeaza in esofag. Contrabandistii care inghit flacoane sau pachetele pentru a scapa de controlul vamal pot dezvolta ocluzii intestinale. Flacoanele se pot rupe, ducand la intoxicatie cu droguri.
Corpii straini esofagieni: se localizeaza in zonele in care lumenul esofagului este mai redus, ca in zona cricofaringiana sau a arcului aortic sau chiar deasupra jonctiunii esofagogastrice. Daca obstructia este completa, pacientul prezinta greata si varsaturi. Unii pacienti saliveaza excesiv pentru ca nu pot inghiti secretiile.
Extragerea imediata pe cale endoscopica este indicata pentru obiectele ascutite, localizate in esofagul proximal sau cele care produc obstructie simptomatica. De asemenea, bateriile in forma de nasture pot cauza leziuni corozive directe, arsuri de voltaj scazut si necroza de presiune, necesitand indepartarea endoscopica imediata.
Alti corpi straini esofagieni pot fi observati in esofag 12-24 ore. Glucagonul 1 mg i.v. poate uneori relaxa esofagul pentru a permite trecerea spontana a obiectului. Nu sunt recomandate alte metode cum ar fi agentii efervescenti. Extragerea se realizeaza cel mai bine cu ajutorul unui forceps sau anse cu un tub plasat in esofag pentru a preveni aspiratia. Tratamentul de electie este extragerea endoscopica.
Uneori, corpii straini produc escoriatii ale esofagului fara a se fixa,si, de aceea, pacientii pot prezenta senzatie de corp strain,fara ca acesta sa fie prezent.
Corpii straini care trec prin esofag sunt asimptomatici, in afara de cazul in care apare ocluzie sau perforatie. Dintre corpii straini care ajung in stomac,89-90% trec spontan, 10-20% necesita interventie nechirurgicala, iar <1% necesita interventie chirurgicala. Astfel , cei mai multi corpi straini intragastrici pot fi ignorati. Totusi, obiecte mai mari de 5x2 cm trec rareori in stomac. Obiectele ascutite trebuie scoase din stomac deoarece 15-35% vor produce perforatie intestinala, dar obiectele rotunde si mici (de exemplu monede, baterii de forma unui nasture) nu trebuie sa produca temeri. Trebuie cercetate materiile fecale ale pacientului si daca obiectul nu apare, se face un examen radiologic la intervale de 48 ore.
O moneda care ramane in stomac >4 saptamani sau o baterie la care apar semnele coroziunii la examenul radiologic si care ramane in stomac >48 ore trebuie extrase.
Pacientii cu simptome de obstructie sau perforatie necesita laparotomie. Pacientii asimptomatici trebuie internati in spital.
Obiectele straine care au trecut in intestinul subtire traverseaza de obicei tractul gastrointestinal fara probleme. Ele tind sa fie retinute chiar inainte de valve ileocecala sau in orice loc unde lumenul este ingustat. Uneori, obiecte cum ar fi scobitorile raman in tractul gastrointestinal timp de mai multi ani, dand nastere la granuloame sau abcese.
Calculii biliari, fecalitii si corpii straini inghititi ( de exemplu, scobitori sau oase de pui si de peste) pot sa se blocheze in zona anorectala. Calculii renali, supozitoarele vaginale, tampoanele sau instrumentele chirurgicale pot eroda peretele visceral si patrunde in rect. Corpii straini, unii dintre ei bizari si/sau legati de practicile sexuale, pot fi introdusi in mod intentionat, dar raman blocati neintentionat. Unele obiecte sunt prinse in peretele rectului, iar altele chiar deasupra sfincterului anal.
O durere brusca , sfredelitoare, aparuta in timpul defecatiei trebuie sa ridice suspiciunea de corp strain, blocat de obicei la sau chiar deasupra jonctiunii anorectale. Alte manifestari depind de dimensiunea si forma corpului strain, de durata prezentei sale in situ si de suprapunerea infectiei sau a perforatiei.
Corpul strain ramane de obicei blocat in portiunea medie a rectului, fiind incapabil sa depaseasca angulatia anterioara a acestuia. El poate fi palpat la tuseul rectal. Pentru excluderea posibilitatii unei perforatii rectale intraperitoneale, se recurge la palparea abdominala si la examenul radiologic toracic.
Daca obiectul poate fi palpat, se face o anestezie locala prin injectii subcutanate si submucoase de lidocaina 5%. Anusul poate fi apoi dilatat cu un departator anal, iar corpul strain apucat, mobilizat si eliminat. Daca obiectul nu poate fi perceput, pacientul trebuie spitalizat. Miscarile peristaltice coboara corpul strain, in portiunea medie a rectului pana ce procedeul de mai sus poate fi aplicat.
Extragerea printr-un sigmoidoscop sau rectoscop are rareori succes, iar sigmoidoscopia are ca de obicei ca rezultat impingerea corpului strain intr-o pozitie proximala, ceea ce intarzie extractia. Rareori sunt necesare anestezie generala sau regional si laparotomia. Dupa extractie se recomanda o sigmoidoscopie pentru a exclude un traumatism rectal semnificativ sau o perforatie. Extractia unui corp strain rectal poate avea un risc crescut si ,de aceea, trebuie efectuata de un chirurg sau gastroenterolog cu experienta in aceasta interventie.