Sindromul intestinului iritabil (SII) este o afectiune gastrointestinala cronica din ce in ce mai comuna, ce poate afecta neplacut calitatea vietii. Simptomele principale sunt crampe, diaree sau constipatie, gaze si balonare.
Cauza exacta a SII nu este cunoscuta.
Factorii care par sa joace un rol important includ:
Modificarile microflorei intestinale.
Exemplele includ modificari de proportii ale bacteriilor, ciupercilor si virusilor, care se afla in mod normal in intestine si joaca un rol cheie in sanatatea digestiva si nu numai.
Cercetarile indica faptul ca microflora persoanelor cu SII difera fata de cea a persoanelor sanatoase.
Contractiile musculare din intestin.
Peretii intestinelor sunt captusiti cu straturi de muschi care se contracta pe masura ce alimentele strabat tractul digestiv.
Contractiile care sunt mai puternice si dureaza mai mult decat in mod normal pot provoca gaze, balonare si diaree.
Contractiile intestinale slabe pot incetini trecerea alimentelor si pot duce la scaune dure si uscate.
Sistemul nervos.
Anomaliile nervilor din sistemul digestiv pot duce la un disconfort mai mare decat cel normal atunci cand abdomenul se intinde din cauza gazelor sau a scaunului.
Semnalele coordonate deficitar dintre creier si intestine pot determina organismul sa reactioneze excesiv la schimbarile care apar in procesul digestiv, ducand la durere, diaree sau constipatie.
Infectiile severe.
SII se poate declansa dupa o criza severa de diaree (gastroenterita) cauzata de bacterii sau virusuri.
SII poate fi, de asemenea, asociat cu un surplus de bacterii patogene in intestine (crestere bacteriana excesiva).
Stresul.
Persoanele expuse la evenimente stresante, mai ales in copilarie, tind sa aiba mai multe simptome de SII.
Schimbarile dietetice pot aduce beneficii in ameliorarea simptomelor SII si uneori sunt necesare doar modificari simple.
Dieta este o modalitate prin care se pot gestiona simptomele date de SII.
Dieta cu continut scazut de FODMAP a fost dezvoltata in Australia si s-a dovedit a fi de succes in randul persoanelor ce sufera de aceasta afectiune.
Acest regim alimentar presupune eliminarea din alimentatie a unor carbohidrati fermentabili precum oligozaharide (fructani, galacto-oligozaharide), dizaharide (lactoza), monozaharide (fructoza) si polioli (Sorbitol, Manitol, Maltitol, Xylitol si Isomaltoza).
Pasul 1
2-6 saptamani
Se tine o dieta cu continut scazut de elemente FODMAP schimband alimentele bogate in elemente FODMAP pentru alternative cu elemente scazute FODMAP. Scopul este de a induce controlul simptomelor.
Pasul 2
8-12 saptamani
Se continua dieta cu elemente scazute FODMAP si sunt reintroduse pe rand, unul cate unul, alimentele cu continut crescut de FODMAP pentru le identifica pe cele care dau simptome de cele care nu. Scopul este de identificare a sensibilitatilor individuale FODMAP.
Pasul 3
Dieta pe termen lung
FODMAP-urile bine tolerate sunt incluse, in timp ce FODMAP-urile slab tolerate sunt restrictionate, dar numai la un nivel care ofera o ameliorare adecvata a simptomelor. Scopul este de a stabili o „dieta FODMAP personalizata” minim restrictiva pe termen lung.
Categoria de alimente | Alimente cu continut crescut de FODMAP | Alimente cu continut scazut de FODMAP |
Vegetale | Mazare, conopida, usturoi, ciuperci, anghinare, sparanghel, ceapa, fasole uscata, naut, soia | Vinete, ardei gras verde, galben, rou, capia, gogoar, morcovi, castraveti, laptuci, cartofi, roii, zuchini, dovlecei, boabe verzi, ceapa verde, ghimbir, pastarnac, praz, ridiche |
Fructe | Mere, suc de mere, ciree, fructe uscate, mango, nectarine, piersici, pere, prune, pepene rosu | Pepene galben, struguri, kiwi, mandarine, portocale, clementine, ananas, capsuni, zmeur, lamai, lime, afine, rubarba |
Lapte si derivate de lactate | Lapte de vaca, creme pe baza de lapte, lapte condensat, inchetata, lapte de soia facut din boabe intregi, iaurt, kefir, branza Halloumi, crema de branza, smantana, unt. | Bautura pe baza de migdale, orez, branza Brie, Camembert, feta, lapte fara lactoza, lapte de soia facut pe baza de proteina de soia |
Surse de proteine | Majoritatea legumelor, legume boabe, carne procesata, mezeluri, carne marinata, cu sosuri, fructe de mare procesate | Oua, Tofu, produse gtite pe baza de carne de pui, curcan, miel, porc gatite fara adaosuri chimice, pete proaspat |
Paine si produse derivate din cereale | Painea din grau, secara, orz, cereale de mic dejun, biscuiti, snack-uri | Fulgi din porumb, ovaz, orez, paste din quinoa/orez, porumb, biscuiti din orez, paine cu maia, paine care nu este pe baza de grau, secara, orz, mamaliga, orez brun, basmatti,alb, fara gluten, tapioca |
Dulciuri/indulcitori/produse de cofetarie | Sirop de fructoza, miere, dulciuri pe baza de indulcitori | Ciocolata neagra, sirop de arar, sirop de mal de orez, zahar din trestie/sfecla, marmelada din fructe low FODMAP, unt de arahide |
Nuci si seminte | Caju, fistic | Macadamia, alune, semine de dovleac, seminte Chia, arahide, semine susan, semine floarea soarelui, nuci |
Persoanele care sufera de SII, atat cele care tin dieta, cat si cele care nu tin, prezinta un dezechilibru al florei intestinale, nu au suficiente bacterii bune in intestin, astfel este nevoie de un aport de probiotice care sa combata acest dezechilibru.
Se aleg probioticele capabile sa moduleze structura si functia microbiotei intestinale si sa reduca simptomele in Sindromul de Intestin Iritabil.
Este foarte important ca tulpina de probiotic sa reziste actiunii sucurilor gastrice si sarurilor biliare, sa aiba o capacitate mare de colonizare a intestinului, un profil de siguranta dovedit si sa nu contina lactoza si gluten, precum este cea din Enterolactis Plus.
Enterolactis Plus se administreaza 1-2 capsule/zi timp de 3 luni si are efecte benefice, dovedite in studii internationale, asupra simptomelor de intestin iritabil.
Este indicat incepand cu varsta de 6 ani si este potrivit si veganilor.