Sindromul metabolic nu reprezinta prin defintitie o boala, ci o asociere de trasaturi ce confera persoanei in cauza un risc mai mare de a dezvolta afectiuni din sfera cardiovasculara, diabet de tip 2, accident vascular cerebral si nu numai.
Sindromul metabolic apare in literatura medicala si sub alte denumiri, fiind regasit si ca sindromul X, sindromul de rezistenta la insulina sau sindromul dismetabolic. Numarul persoanelor cu sindrom metabolic creste direct proportional cu avanasarea in varsta.
Din cauza ca majoritatea bolilor asociate cu sindromul metabolic apar dupa o perioada de timp indelungata, semnele si simptomele sunt rareori prezente si in general se manifesta atunci cand pacientul prezinta deja complicatii.
Gradul de suspiciune este extrem de important si trebuie sa determine pacientul sa se adreseze unui medic specialist, pentru a evalua profilul lipidic, valorile glicemice si valorile tensionale precum si alte masuratori necesare punerii diagnosticului de certitudine.
Semne si simptome asociate cu sindromul metabolic:
• Dureri in piept
• Cefalee (durere de cap)
• Scadere ponderala inexplicabila
• Urinat frecvent
• Cresterea apetitului
• Cresterea ingestiei de lichide
• Somn neodihnitor
• Oboseala diurna accentuata
Cauzele exacte pentru aparitia sindromului metabolic nu sunt cunoscute. Multe dintre trasaturile sindromului metabolic sunt asociate cu rezistenta la insulina (hormon secretat de pancreas), insulina fiind impiedicata sa reglaze optim nivelul trigliceridelor si al glicemiei, din cauza unor modificari aparute la nivel celular ce opun rezistenta fata de efectele acesteia.
Rezistenta la insulina este cauzata de o anumita predispozitie genetica si de un stil de viata nesanatos, regansindu-se si in asociere cu alte patologii.
Obezitatea, calitatea scazuta a somnului (sindromul de apnee in somn), dieta nutritional inadecvata favorizeaza aparitia sindromului metabolic.
Desi manifestarile sindromului metabolic apar tarziu in evolutie, diagnosticul clinic poate fii pus cu usurinta daca gradul de suspiciune este ridicat, efectuand un examne clinic complet, determinand anumite masuratori si evaluand profilul lipidic si valorile glicemice.
Criterii de diagnostic pentru sindromul metabolic:
• Diametrul in talie mai mare de 90 cm la barbati si mai mare de 80 cm la femei- obezitate abdominala
• Valoareea TA mai mare de 130/85 mmHg, sau daca pacientul urmeaza tratament hipotensor
• Nivelul trigliceridelor mai mare de 150 mg/dl
• Glicemia a jeun, pe nemancate, mai mare de 100 mg, sau daca pacientul urmeaza tratament hipoglicemiant
• Nivelul HDL mai mic de 50 mg/dl la femei si mai mic de 40 mg/dl la barbate
Cantitatea crescuta de trigliceride din sange favorizeaza depunerea acestora la nivelul vaselor de sange. La nivelul inimii, vasele coronare (vase de sange responasbile de aprovizionarea cu sange a inimii) ingustate din cauza grasimilor depuse la interior, nu vor mai putea furniza cantitatea de sange necesara pentru functionarea optima a inimii, favorizand aparitia infartului miocardic. La nivel cerebral, acelasi mecanism amintit mai sus, favorizeaza aparitia accidentelor vascular cerebrale.
Aparitia hipertensiunii arteriale ca urmare a scaderii capacitatii rinichilor de a elimina sarea si apa din corp, predispune mai departe la aparitia infartului miocardic si a accidentului vascular cerebral.
Creste riscul de aparitie al trombilor (cheaguri de sange) ce predispune la aparitia infarctului miocardic, infarctului pulmonar si a accidentului vascular cerebral.
Acumularea de grasime in ficat -steatohepatita nonalcoolica- ce poate evolua pana la ciroza hepatica si ulterior, insuficienta hepatica cu necesitatea unui transplant de organ.
Aparitia diabetului zaharat de tip 2, asociat totodata cu crestea riscului de infart miocardic si de AVC, manifestand insa si complicatii oculare, la nivelul nervilor si vaselor de sange, precum si la nivelul rinichilor.
Tratamentul sindromului metabolic se adreseaza conditiilor predispozante si complicatiilor acestuia.
Pacientii diagnosticati cu hipertensiune arteriala vor trebui sa adopte o dieta cu un continut scazut de sare, sa aiba o dieta nutritional echilibrata, sa scada in greutate daca este necesar (greutatea optima este apreciata prin masurarea indicelui de masa corporala, cu valori normale intre 18,5-25) si eventual sa urmeze tratament hipotensor.
Cei ce prezinta un nivel crescut al trigliceridelor, hiperglicemii sau chiar diabet de tip 2, trebuie sa faca aceleasi modificari in stilul de viata ca si cei cu HTA, la care se aduga o dieta cu un continut scazut de grasimi si de zahar precum si medicamente hipolipemiante sau hipoglicemice (medicamente de reduc nivelul grasimilor din sange si al glicemiei).
Sindromul metabolic este o entitate ce contine si o componenta genetica (exista o anumita predispozitie transmisa de la o generatie la alta) ce nu poate fii modificata.
Majoritatea factorilor predispozanti sunt insa potential modificabili. De aceea, mijloacele de preventie se suprapun in mare parte peste cele de tratament, vizand, in special, abordarea unui stil de viata sanatos- dieta nutritional echilibrata, mentinerea calitatii somnului, echilibrarea nivelului de stres, combaterea sedentarismului si mentinerea unei greutati corporale normale (IMC=18,5-25)
Scadere ponderala-O greutate normala este echivalentul unui indice de masa corporoala intre 18,5-25. Pentru a ne incadra in aceste valori, se recomanda scaderea ponderala treptata ( 7%-10% in primul an), prin abordarea unei diete adpatate caloric la nivelul de efort individual, combaterea sedentarismului prin efort fizic constant ( sunt recomandate minim 150 de minute de exercitii fizice pe saptamana).
Este recomandat sa ne adresam unui medic nutritionist ce ne poate recomanda, raportat la nevoile, preferintele si caracteristicile noastre individuale, o dieta echilibrata din punct de vedere nutritional.
Nutritie echilibrata- este importanta nu numai in ceea ce priveste abordarea sindromului metabolic. Este necesar sa avem un aport corect de calorii si de subsante nutritive pentru a ne mentine sanatosi.
- Este important sa nu mancam pana in momentul in care ne simtim satui. Corpul nostru recunoaste cu intarziere faptul ca suntem satui ceea ce ne va determina sa continuam sa mancam desi acest lucru nu mai este necesar
- Este important sa ne concentram pe momentul mesei - vorbitul, privitul in ecranul televizorului sau orice alta activitate asociata ne vor distrage de la cantitatea de mancare pe care o ingeram cu adevarat, facandu-ne sa mancam mai mult decat in mod normal
- Controlul portiilor este important. Anumite studii arata ca cei care vor manca dintr-o farfurie mai mica fata de cea obisnuita vor manca o cantitate mai mica de alimente fata de cea uzuala. Un alt studiu dovedeste ca atunci cand mancam dintr-o farfurie de culoare verde, vom fi tentati sa alegem o cantitate mai mare de legume fata de ce am alege in mod normal.
- Constientizarea mancatului compulsiv din momentele in care suntem stresati, obositi, nervosi, plictisiti si inlocuirea cu alte activitati;
- Alegerea unor alimente cu un continut mare in nutrienti. Calitatea alimentelor intotdeauna trebuie sa fie superioara cantitatii. Astfel, este recomandat ca dieta noastra sa contina:
• Fructe si legume de sezon
• Carne cu un continut redus de grasimi: peste, curcan, pui, vita, fructe de mare, muschi de porc etc.
• Limitarea consumului de alimente tip fastfood
• Inlocuirea obiceiurilor alimentare nesanatoase cu variante mai prietenoase pentru corpul nostru
• Evitarea prajelilor-gatirea la aburi, gratar, cuptor sau airfryer;
• Limitarea consumului de zahar si sare; Inlocuirea zaharului cu variante mai usor de tolerat: miere, stevia;
• Limitarea consumului alimentelor procesate;
• Inlocuirea orezului alb cu cel brun sau negru;
• Inlocuirea painii albe cu paine integrala;
• Cresterea consumului de fibre;
• Limitarea consumului de sucuri cu cantitati mari de zahar (inclusiv consumul excesiv al sucului proaspat de fructe);
• Limitarea consumului de carbohidrati-nu mai mult de 50% din dieta;
• Alegerea unor surse sanatoase de grasimi-oleaginoase (nuci, arahide, caju, migdale, alune de padure), avocado, ulei de masline
• Evitarea consumului in exces de carne rosie
- Renuntarea la fumat si consumul moderat de alcool.
Sindromul metabolic creste riscul cardiovascular, de diabet zaharat si de accident vascular cerebral. Cea mai mare parte a factorilor predispozanti pot fi evitati prin abordarea unui stil de viata sanatos. Screeningul periodic prin testarea profilului lipidic si al glicemiei, masurarea valorilor tensionale si adresabilitatea catre un medic specialist sunt extrem de importante pentru a pune un diagnostic precoce.