Schizofrenia juvenila este o afectiune psihiatrica rara dar severa, ce afecteaza copiii si adolescentii. Schizofrenia este complexa si implica o varietate de probleme cognitive, comportamentale si emotionale. Poate duce la o combinatie de halucinatii, iluzii si gandire si comportament extrem de anormale, care impiedica organismul copilului sa functioneze corespunzator.
Schizofrenia juvenila este aceeasi ca si schizofrenia adultilor, dar are debutul devreme in viata, frecvent in perioada adolescentei. Reprezinta o provocare pentru diagnostic, tratament, educatie, dezvoltarea sociala si emotionala a copilului.
Fiind o afectiune complexa, implica semne si simptome din mai multe categorii cognitive. Acestea pot varia, dar multe dintre ele sunt comune in toate cazurile de schizofrenie juvenila.
Schizofrenia este considerata juvenila atunci cand debutul simptomelor apare inainte de varsta de 18 ani, intervalul cel mai frecvent fiind intre 14 si 18 ani. Pot exista perioade de inrautatire a simptomelor, precum si perioade de remisie partiala sau totala a acestora. In primele stadii, schizofrenia poate fi dificil de recunoscut si diagnosticat.
Semnele si simptomele initiale includ tulburari de gandire, de comportament si emotionale.
Tulburari de gandire:
• Gandire inceata
• Idei bizare, exteriorizate prin limbaj
• Vise ciudate, confuze, infricosatoare
Tulburari comportamentale:
• Indepartarea de prieteni si familie
• Tulburari de somn
• Pierderea motivatiei, resimtita deseori asupra rezultatelor scolare
• Neindeplinirea sarcinilor simple zilnice, precum imbracatul si spalatul
• Comportament neobisnuit
• Comportament violent, agresiv
• Utilizarea drogurilor si a substantelor de abuz, inclusiv a nicotinei
Tulburari emotionale:
• Iritabilitate, stare depresiva
• Indiferenta sau sentimente nepotrivite in unele situatii
• Anxietate si frica neexplicabila
Pe masura ce copiii bolnavi inainteaza in varsta, mai multe semne si simptome specifice bolii, incep sa apara.
Acestea includ:
• Iluzii. Iluziile sunt perceptii false ale realitatii, a obiectelor sau persoanelor ce nu exista in realitate. Deseori iluziile sunt despre anumite actiuni, precum impresia ca este atacat sau hartuit, ca este faimos si cu abilitati extraordinare, sau ca o catastrofa este pe cale sa vina.
• Halucinatii. Acestea implica de obicei vederea sau auzul unor lucruri ce nu exista. Pentru persoanele cu schizofrenie, halcuinatiile sunt atat de comune incat incep sa fie percepute ca realitate, iar copilul crede cu tarie in ceea ce aude si vede. Cele mai frecvente sunt halucinatiile auditive, copilul aude anumite voci care ii spun ce sa faca.
• Gandire dezorganizata. Gandirea dezorganizata trebuie diferentiata de limbajul dezorganizat. Atunci cand este afectata direct gandirea, copilul nu doar ca va avea tulburari de limbaj, ci si de intelegere. Daca este rugat sa faca un lucru, va face deseori cu totul altceva sau nu va raspunde deloc comenzii. Uneori limbajul poate include un sir de cuvinte fara legatura intre ele, ce nu fac sens si nu pot fi intelese, amestecate cu sunete si zgomote inteligibile. Acest lucru poarta numele de ,,salata de cuvinte’’.
• Comportament motor extrem de anormal si dezorganizat. In functie de varsta si nivelul de activitate al copilului, comportamentul motor se poate manifesta in cateva moduri. Acestea includ miscari infantile, ciudate, agitatie neasteptata, postura nepotrivita si neobisnuita, lipsa de raspuns motor la comenzi, lipsa de raspuns la atingeri sau stimulari fizice, miscari excesive ce nu sunt necesare.
• Simptome negative. Acestea se refera la abilitatea scazuta sau lipsa de abilitate de a functiona normal. Copiii incep sa se neglijeze pe ei si pe cei din jur. Nu isi respecta igiena sau programul normal si pierd legatura cu cei apropiati, in special cu parintii. Acestia devin mult mai introvertiti decat inainte, nu fac contact vizual, nu au gesturi si mimica, vorbesc monoton. Incep sa renunte la activitatile anterior placute, precum joaca sau activitatile sportive, si refuza sa discute despre starea lor, intrucat aceasta pare normala in perceptia proprie.
Atunci cand schizofrenia are debut devreme in viata, simptomele nu apar brusc, ci incep treptat, inmultindu-se si inrautatindu-se pe parcurs. Simptomele initiale sunt nespecifice, vagi, facand interpretarea lor dificila. Acestea pot fi confundate cu semne normale ale perioadei de adolescentei si interpetate ca fiind ,,doar o etapa’’ in procesul de crestere si dezvoltare. Astfel, diagnosticul devine dificil si uneori este ratat.
Pe masura ce trece timpul, simptomele devin mai severe si incep sa fie observate de familie si apropiati, mai apoi de orice persoana ce intra in contact cu copilul. Daca raman neidentificate, nediagnosticate si netratate, manifestarile se pot agrava si duc la ceea ce se cheama ,,ruptura de realitate’’ sau psihoza, stare ce necesita spitalizarea intr-un centru medical special, de psihiatrie pediatrica.
Poate fi foarte dificil ca un parinte sa isi dea seama cum sa abordeze unele schimbari cimportamentale ale copilului, mai ales in perioada adolescentei. Este de inteles ca dumneavoastra, ca parinte, puteti avea o oarecare retinere atunci cand vine vorba de investigarea medicala psihiatrica a copilului. Totusi, atunci cand aceste schimbari incep sa fie observate si de cei din jur, precum profesorii de la scoala sau antrenorii, este un semnal ca trebuie sa duceti copilul la un consult medical de specialitate.
Medicul de familie va poate indruma catre un medic psihiatru pediatru, care va face investigatiile necesare si va stabili un diagnostic. Tineti minte ca descoperita mai devreme, aceasta afectiune va avea consecinte mai putin grave asupra psihicului copilului.
Desi este greu de acceptat, gandurile suicidare sunt comune in randul persoanelor cu schizofrenie. Acestea se pot materializa in actiuni. Daca va ingrijorati ca si copilul dumneavoastra, suspect sau deja diagnosticat cu schizofrenie juvenila, are astfel de ganduri, asigurati-va ca nu il lasati singur niciodata. Sunati la 112 ori de cate ori exista un pericol in acest sens.
Nu este cunoscuta cauza exacta a schizofreniei juvenile, dar multi cercetatori considera ca aceasta apare prin acelasi mecanism ca si schizofrenia adultului. Exista o combinatie de factori genetici, biochimie cerebrala si factori de mediu, ce contribuie la aparitia acestei boli. Nu este clar de ce schizofrenia incepe devreme in viata pentru unele persoane, iar pentru altele nu.
Neurotransmitatorii implicati sunt dopamina si glutamatul, a caror metabolism cerebral se modifica la pacientii cu schizofrenie.
In lipsa tratamentului, schizofrenia juvenila duce la probleme de sanatate comportamentala si emotionale severe, chiar fatale.
Cele mai frecvente complicatii asociate includ:
• Tentativele de suicid
• Autovatamarea
• Anxietate, panica, tulburare obsesiv-compulsiva
• Depresie ireversibila
• Abuzul de nicotina, alcool, droguri
• Incapacitatea de a trai pe cont propriu
• Izolare sociala
• Comportament agresiv, violent, cu tentative de crima
Identificarea precoce si initierea unui tratament de control vor aduce cu succes simptomele la o varianta minima a acestora. Chiar daca este diagnosticat cu schizofrenie, cat timp isi ia tratamentul, copilul poate duce o viata normala, atat in perioada initiala, cat si mai tarziu, in viata de adult. Episoadele psihotice sunt cu adevarat infricosatoare si afecteaza emotional atat copilul, cat si parintii, iar prin tratamentul potrivit si constant, acestea pot fi evitate.
Prin tratament continuu, complicatiile sunt prevenite aproape in totalitate, iar calitatea vietii copilului este semnificativ imbunatatita.
Schizofrenia juvenila apare prin acelasi mecanism ca si cea a adultului, debutul simptomelor fiind sub varsta de 18 ani. Este o boala din sfera psihiatriei, cu impact emotional puternic asupra copilului si asupra parintilor. Diagnosticul, desi dificil, trebuie pus cat mai precoce, pentru a asigura un stil de viata cat mai normal.
Bibliografie:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/childhood-schizophrenia/symptoms-causes/syc-20354483