Artrita se defineste ca tumefierea si sensibilitatea uneia sau mai multor articulatii, principalele simptome fiind durerea si rigiditatea articulatiilor. Poate evolua spre eroziuni, o deteriorare treptata a cartilajului, iar in unele cazuri avansate pot fi afectate si diverse organe interne. In urma acestui proces, osul incepe sa se deformeze si astfel nu mai permite o flexibilitate normala in articulatia respectiva.
Arrita este de mai multe tipuri:
- Artrita psoriazica - Artrita psoriazica este o forma de artrita care afecteaza unii pacienti ce sunt diagnosticati cu psoriazis. Majoritatea dezvolta psoriazis cu ani inainte de a fi diagnosticati cu artrita psoriazica, dar unoeri, problemele articulare incep anterior de aparitia problemelor tegumentare sau in acelasi timp;
- Artrita reumatoida,
- Artrita juvenila reumatoida;
- Artrita din bolile inflamatorii intestinale;
- Artrita reactiva- determina durere si tumefiere a articulatiilor, lucru declansat de o infectie intr-o alta parte a corpului, cel mai adesea la nivel digestiv, a organele genitale sau tractul urinar. Aceasta afectiune vizeaza de obicei genunchii, gleznele si picioarele. Inflamatia poate afecta, de asemenea, ochii, pielea si uretra.
- Guta- E caracterizata prin atacuri severe de durere, tumefiere, eritem si sensibilitate la una sau mai multe articulatii, cel mai adesea la degetul mare de la picior. Guta apare cand cristalele de urat se acumuleaza in articulatie, provocand inflamatia si durere intensa. Cristalele de urat se pot forma atunci cand exista un nivel ridicat de acid uric in sange.
- Osteoartrita- Osteoartrita determina cartilajul sa se descompuna, sa devina mai subtire, neuniform si astfel sa predispuna la aparitia de dureri si la nevoia de protezare a articulatiei in timp. Osteoartrita se afla in contrast cu atrita reumatoida care reprezinta o boala in care sistemul imunitar ataca articulatiile.
-Spondilita ankilozanta - reprezinta o boala inflamatorie care, in timp, poate provoca fuziunea unora dintre vertebrele coloanei vertebrale. Aceasta fuziune determina coloana vertebrala sa devina mai putin flexibila si poate duce la o postura eronata. In cazul in care sunt afectate si coastele, poate fi dificil pentru pacient in timp sa isi destinda cutia toracica si sa prezinte un respir profund.
Antecedente heredo-colaterale. Unele tipuri de artrita care apar prezinta transmitere familiara, deci este mai probabil ca o persoana sa dezvolte artrita daca parintii sau fratii sai au avut o patologie asemanatoare.
Varsta. Riscul multor tipuri de artrita - inclusiv osteoartrita, guta etc - creste odata cu varsta.
Sexul. Femeile sunt mai predispuse decat barbatii sa dezvolte artrita reumatoida, in timp ce majoritatea persoanelor care au guta, un alt tip de artrita, sunt de sex masculin.
Leziuni articulare anterioare. Persoanele care s-au accidentat la nivelul unei articulatii au mai multe sanse de a dezvolta un anumit tip de artrita.
Obezitatea. Existenta kilogramelor in exces dezvolta stres asupra articulatiilor, in special a genunchilor, soldurilor si coloanei vertebrale. Persoanele cu obezitate au un risc mai mare de a dezvolta osteoartrita.
Cele mai frecvente semne si simptome ale artritei implica articulatiile, insa in functie de gradul de activitate pot fi afectate si organele interne.
Durere la nivelul articulatiilor mici ale mainilor si picioarelor in cazul celor inflamatorii;
Rigiditate matinala mai mult de 30 minute;
Cresterea in volum a articulatiilor;
Eritem articular uneori;
Scaderea gamei de miscare.
Artrita se caracterizeaza prin dureri adesea nocturne care pot trezi bolnavul, dar si in timpul diminetii. Articulatiile isi regasesc mobilitatea doar dupa o perioada de incalzire, a carei durata constituie un bun martor al gradului de inflamatie. Local, epidermul poate fi eritematos, articulatia este adesea tumefiata, din cauza unei efuziuni de lichid sinovial.
Articulatia poate fi punctionata, cu extrgerea lichidului, iar analiza acestuia, dupa prelevarea (punctionarea articulatiei), permite confirmarea caracterului inflamator al bolii sau cautarea germenelui patogen ori a microcristalelor.
Analiza tipului de fluid extras din articulatie poate ajuta la identificarea tipului de artrita. Fluidele analizate in mod obisnuit includ sange, urina si lichid sinovial. Pentru a obtine o proba de lichid articular, se va dezinfecta si ulterior anestezia zona, apoi se va introduce un ac in spatiul articular pentru a extrage lichidul.
Radiografia: poate obiectiva pierderea cartilajului, deteriorarea osului si aparitia de pinteni ososi si este folosita pentru a urmari progresia bolii.
Tomografia computerizata (CT): poate vizualiza atat osul, cat si tesuturile moi din jur.
Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN): poate obiectiva leziuni la nivelul tesuturilor moi, cum ar fi cartilajele, tendoanele si ligamentele.
Ecografia musculoscheletala: vizualizeaza tesuturile moi, cartilajele si bursele care pot aparea marite de volum in mod patologic. Ecografia este, de asemenea, utilizata pentru a ghida plasarea acului pentru indepartarea lichidului articular sau injectarea medicamentelor in articulatie.
Unele artrite necesita un tratament specific: antibiotice pentru artritele septice, uricozurice in cazul gutei, antiinflamatoare si medicamente modificatoare de boala in poliartrita reumatoida. In majoritatea cazurilor, analgezicele si antiinflamatoarele atenueaza durerea.
Unele artrite inflamatorii aseptice pot antrena deformari sau distrugeri articulare, necesitand uneori o artroplastie (inlocuirea articulatiei cu o proteza), chiar o artrodeza (fuzionarea chirurgicala a oaselor articulatiei).
Tratamentul artritelor septice trebuie sa fie precoce, deoarece leziunile osului si cartilagiilor, consecutive actiunii germenelui, pot deveni ireversibile in cateva zile. Se poate ca, asteptand ca germenele sa fie identificat, sa se inceapa un tratament cu antibiotice, care va fi ajustat atunci cand germenele va fi cunoscut si sensibilitatea sa la diverse antibiotice va fi precizata. Un repaus de cateva zile, cu imobilizarea articulatiei sau articulatiilor, este recomandabil.
Tratamentul artritelor monocristaline este cel al afectiunii in cauza (guta, de exemplu).