Conceptul de sindrom de stres post-traumatic a fost recunoscut in timpul razboaielor mondiale ca si entitate patologica psihiatrica separata. In anul 1980 a aparut notiunea de PTSD in prima editie a Manualului de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale (DSM) ca o boala mentala si comportamentala ce apare dupa expunerea la unul sau mai multe evenimente traumatice. Exemple de posibile evenimente traumatice sunt razboiul, violenta fizica sau sexuala, accidentele rutiere, decesul unui membru de familie apropiat sau amenintarea cu moartea.
Cativa dintre factorii ce cresc riscul de a dezvolta PTSD sunt frecventa evenimentelor traumatice (cu cat sunt mai repetate, cum este in cazul abuzului domestic, riscul creste), severitatea acestor evenimente si tipul de trauma. Ultimul factor se refera la “intentie”, definita ca prezenta unei dorinte de a provoca daune sau suferinte.
In general, tulburarile de sanatate mintala nu sunt structuri bine definite si deseori este dificil de incadrat un pacient intr-un anumit sindrom sau structura. Manifestarile fiecarui pacient se suprapun peste mai multe tulburari psihologice si multe dintre acestea sunt comune de la o boala la alta, cum este depresia sau starea generala de anxietate.
Pacientii ce posibil sufera de PTSD pot avea accese de furie, cosmaruri, anxietate, prezenta depresiei si / sau a vinei. Toate acestea pot fi intalnite in tulburarea de spectru autist, tulburare de anxietate generala sau fobii; totusi, tulburarile de spectru autist sunt cele mai frecvent suprapuse cu PTSD-ul din cauza manifestarilor multiple.
Un criteriu foarte important in PTSD ce ar putea ajuta diagnosticul fata de alte tulburari este relatia bolii cu un eveniment traumatic, fie el de orice natura, de la violenta fizica la amenintari cu moartea primite. Toate aceste intamplari pot declansa un complex de manifestari patologice depinzand de fiecare individ, de sensibilitatea acestuia la evenimente negative si de amploarea evenimentului in sine. In absenta unui eveniment traumatic, diagnosticul de PTSD este dificil sau chiar imposibil de pus; problema sta in descoperirea traumei ce ar fi declansat manifestarile psihologice si interpretarea individuala si lipsita de prejudecati a acesteia.
Tulburarile de spectru autist reprezinta un grup de boli cu unele simptome similare, principalele fiind dificultatea in comunicarea sociala interpersonala si prezenta unor comportamente repetitive si, ocazional, social inadecvate.
Prevalenta acestor tulburari este considerata in crestere in ultimii ani cu toate ca un diagnostic precis este dificil de facut. De multe ori copiii prezinta tulburari asociate (numite si „comorbide”) cum este tulburarea de anxietate generalizata. In diferentierea celor doua tulburari trebuie amintit faptul ca exista comportamente repetitive si la copiii cu PTSD, pe langa restul manifestarilor ce pot fi incadrate in ambele boli, ceea ce transforma diagnosticul diferential intr-o greutate imensa pentru specialistii in sanatate mintala.
O alta tulburare cu manifestari similare este tulburarea obsesiv compulsiva in care exista o serie de ganduri ce pot ocupa mintea persoanei intr-un mod similar cu amintirile traumatice din PTSD. Pe langa acest caracter de subjugare a mintii rationale de catre o forta ce nu se afla sub control, exista problema comportamentelor repetitive si in acest caz. Incapacitatea individului de a-si duce la capat tendintele de organizare in oricare dintre cele trei tulburari induc in mod invariabil panica.
Exista o serie de afectiuni ce prezinta anumite probleme cand vine vorba de clasificarea acestora in cadrul tulburarilor de anxietate. Una dintre aceste afectiuni este asa-numitul „PTSD Complex”. Acesta este caracterizat de prezenta traumelor cronice si repetate la care se adauga manifestarile din PTSD-ul clasic plus tulburari in organizarea imaginii si conceptului de sine, dar si in reglarea emotiilor.
In primul rand, nu poate fi supraestimata valoarea seriei de manuale DSM: de la prima editie au reprezentat standardul pentru diagnosticul diferitelor tulburari de sanatate mentala si diferentierea acestora. Astazi aceasta serie reprezinta in continuare standardul prin ultima editie, DSM-5-TR, folosita in continuare pentru criteriile bine structurate.
Spre deosebire de seria DSM, clasificarea ICD (International Classification of Diseases) este un sistem de codificare a tuturor informatiilor pertinente medical, administrat de Organizatia Mondiala de Sanatate si cuprinde de asemenea entitati patologice psihologice sau psihiatrice, printre care PTSD-ul si forme ale acestuia (cum este PTSD-ul complex).
ICD-ul este reviziuit anual, astazi fiind la editia cu numarul 11 si are ca scop utilitatea clinica sau altfel zis, pragmatismul in asigurarea sanatatii omului pe toate planurile asa ca prezinta o serie de protocoale si instructiuni pentru diagnosticul PTSD-ului.
Pentru a diferentia PTSD-ul de alte tulburari de sanatate mentala pot fi folosite, pe langa DSM sau ICD, chestionare specifice realizate pentru o anumita situatie, de exemplu chestionarul Beck folosit in cazul depresiei clinice. Exista instrumente psihometrice si pentru PTSD, majoritatea fiind chestionare ce analizeaza fie expunerea la un eveniment traumatic, fie probabilitatea de PTSD, insa nu examineaza severitatea tulburarii.
Tulburarile de sanatate mentala reprezinta o provocare in domeniul psihiatric si cel psihologic, chiar si cu existenta numeroaselor resurse clinice cum este manualul DSM-5. Principalele probleme constau in manifestarile similare dintre tulburari si in prezentarile clinice asemanatoare la pacienti cu diferite tulburari.
Provocarile din acest domeniu sunt aparente cand consideram o persoana ce a suferit un eveniment traumatic si este diagnosticata cu PTSD. Aceasta persoana poate de asemenea dezvolta in timp trasaturi de tulburare bipolara sau intr-o situatie mai serioasa, o tulburare disociativa. Diagnosticul nu este asa de dificil pe cat este determinarea cauzalitatii, daca manifestarile sunt datorate PTSD-ului sau sunt toate independent cauzate de acelasi eveniment traumatic.
In ultimele decade a existat un anumit progres in cercetarea tulburarilor de sanatate mentala prin standardizarea studiilor, metodologiei si a instrumetelor de masura de tip scoruri si chestionare. De asemenea, o alta dimensiune ce poate fi explorata pe viitor mai in profunzime in acest domeniu este legatura dintre sanatatea mentala si stilul de viata al pacientului: aici ne referim la comportamente zilnice, structura vietii personale si profesionale si la posibile situatii stresante sau traumatice ce pot destabiliza orice persoana.
Bibliografie:
Barbano, A. C., der Mei, W. F., deRoonCassini, T. A., Grauer, E., Lowe, S. R., Matsuoka, Y. J., O’Donnell, M., Olff, M., Qi, W., Ratanatharathorn, A., Schnyder, U., Seedat, S., Kessler, R. C., Koenen, K. C., & Shalev, A. Y. (2019). Differentiating PTSD from anxiety and depression: Lessons from the ICD11 PTSD diagnostic criteria. Depression and Anxiety, 36(6), 490–498. https://doi.org/10.1002/da.22881
Bipolar disorder and PTSD: 4 faqs to help you tell them apart. (2021, September 30). Healthline Media. https://www.healthline.com/health/bipolar-disorder/ptsd-bipolar
Cloitre, M., Garvert, D. W., Weiss, B., Carlson, E. B., & Bryant, R. A. (2014). Distinguishing PTSD, Complex PTSD, and Borderline Personality Disorder: A latent class analysis. European Journal of Psychotraumatology, 5(1), 25097. https://doi.org/10.3402/ejpt.v5.25097
Crosby, C. (2021, September 3). Understanding the difference between PTSD, anxiety, and other mental health disorders. Hill & Ponton, P.A. https://www.hillandponton.com/understanding-difference-ptsd-mental-health-disorders/
Hamner, M. B., & Robert, S. (2004). Post-traumatic stress disorder: Differential diagnosis and management. Current Psychosis & Therapeutics Reports, 2(3), 109–115. https://doi.org/10.1007/bf02629430
Keane, T. M., Taylor, K. L., & Penk, W. E. (1997). Differentiating post-traumatic stress disorder (PTSD) from major depression (MDD) and generalized anxiety disorder (GAD). Journal of Anxiety Disorders, 11(3), 317–328. https://doi.org/10.1016/s0887-6185(97)00013-3
Lancaster, C., Teeters, J., Gros, D., & Back, S. (2016). Posttraumatic stress disorder: Overview of evidence-based assessment and treatment. Journal of Clinical Medicine, 5(11), 105. https://doi.org/10.3390/jcm5110105
Post-traumatic stress disorder (PTSD) - Diagnosis and treatment. (2018, July 6). Mayo Clinic. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/post-traumatic-stress-disorder/diagnosis-treatment/drc-20355973
PTSD: Diagnosis. (n.d.). CAMH. Retrieved March 12, 2022,
Stavropoulos, K., Bolourian, Y., & Blacher, J. (2018). Differential diagnosis of autism spectrum disorder and post traumatic stress disorder: Two clinical cases. Journal of Clinical Medicine, 7(4), 71. https://doi.org/10.3390/jcm7040071
VanDerBill, B. (2021, June 8). Do I have PTSD or something else? Psych Central. https://psychcentral.com/ptsd/differential-diagnosis-of-ptsd-symptoms
Fernanda Avila, MentalTimes.co.uk (March 2022) – How to tell if your’re having a panic attack. https://mentaltimes.co.uk/how-to-tell-if-youre-having-a-panic-attack/