Tulburarile de personalitate sunt modele stabile de comportament si gandire care apar la varsta adulta timpurie. DSM-5 (Manual de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mentale) enumera 10 tulburari de personalitate, iar tulburarea borderline este una dintre ele.
Tulburarea de personalitate borderline (BPD) este o tulburare a sanatatii mentale care influenteaza modul in care gandesti si simti despre tine insuti si despre altii, cauzand probleme in functionarea zilnica. Este vorba despre probleme cu imaginea de sine, gestionarea comportamentelor si a emotiilor dar si un model de relatii instabile.
Scurt istoric
Originea termenului de tulburare borderline dateaza din anul 1938, cand psihanalistul Albert Stern l-a folosit pentru a denumi un grup de pacienti care nu raspundeau la tratament si ale caror simptome nu se incadrau nici la psihoze, nici la nevroze, ci erau la granita celor doua categorii (borderline in limbajul curent defineste bucata de pamant care se intinde de-a lungul granitei intre 2 state). In vremea aceea, nevroza era considerata tratabila, in timp ce psihoza nu se putea trata.
Tulburarea de personalitate borderline a fost introdusa in Manualul de Diagnostic si statistica a tulburarilor mentale in editia a III-a (DSM-III) in 1980.
Termenul borderline a fost dezbatut de-a lungul anilor. Multi experti au propus sa fie schimbat, deoarece este depasit si posibil stigmatizant. Altii au sustinut ca n-ar trebui clasificata ca o tulburare de personalitate, ci mai degraba ca o tulburare de dispozitie sau o tulburare de identitate. Un sondaj din 2007 a aratat ca 96% dintre expertii in tulburari de personalitate care au participat la sondaj, doar 31,3% erau de acord cu pastrarea numelui de tulburare de personalitate borderline in DFSM-5. S-au sugerat alte nume care ar fi mai potrivite, ca de exemplu:
De aceea, este posibil ca in viitor numele acestei tulburari sa se schimbe.
Astazi se cunosc mai multe despre tulburarea de personalitate borderline. Acum este recunoscut faptul ca aceasta tulburare se caracterizeaza prin experiente emotionale intense, instabilitate in relatii si schimbari rapide de dispozitie. Se stie ca incepe sa se manifeste la varsta de adult tanar, ca sunt afectate mai mult femeile decat barbatii, se manifesta in contexte multiple, de exemplu si la munca, dar si in familie. In plus, s-a descoperit ca exista o componenta genetica puternica, riscul de a dezvolta o tulburare de personalitate borderline fiind de 5 ori mai mare in randul celor ce au o ruda de gradul I cu o asemenea tulburare.
Lavinia Stoian, psihoterapeut:
DSM-5 este cea mai recenta versiune a Manualului de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale, a fost revizuit si republicat de Asociatia Americana de Psihiatrie in anul 2013 si este folosit nu doar in SUA, dar si in multe alte tari ca manual de diagnosticare a tulburarilor mentale.
Iata unele simptome descrise in DSM-5 care indica faptul ca poate fi vorba de o tulburare de personalitate borderline:
Pentru a diagnostica o tulburare de personalitate borderline nu este necesara existenta tuturor simptomelor descrise, dar trebuie sa existe minimum 5. Diagnosticarea este destul de dificila deoarece, fiind o tulburare “de granita”, simptomele sunt comune mai multor tulburari. De aceea, se poate diagnostica gresit, dat fiind ca exista multe simptome comune cu alte tulburari cum ar fi tulburarea bipolara, depresia sau tulburarea de stres posttraumatic.
Tulburarea de personalitate borderline afecteaza fiecare zona a vietii si determina un sentiment de pierdere a controlului. Se pot simti emotii puternice precum depresie, furie, anxietate, izolare, tendinte suicidare, indoieli asupra valorii proprii care nu se pot gestiona. De asemenea, este posibil sa intampine dificultati in a pastra un loc de munca sau o relatie stabila.
Lavinia Stoian, psihoterapeut:
Nu exista un tratament medicamentos care sa vindece definitiv aceasta tulburare. Dar printr-o abordare potrivita se poate ajunge la recuperare si remisie.
Remisia este stadiul in care nu se mai intalnesc criteriile specifice de diagnosticare a tulburarii de personalitate borderline.
Prin recuperare se intelege capacitatea de a functiona normal in toate domeniile vietii pentru o perioada lunga, incluzand mentinerea unui loc de munca sau a unei relatii.
In trecut, aceasta tulburare era considerata de medici ca fiind netratabila si bagata in aceeasi categorie cu alte afectiuni greu de tratat, precum tulburarea de personalitate antisociala. Dar cercetarile recente au descoperit abordari ale tratamentului care au dus la remisii durabile, uneori chiar si fara tratament medicamentos.
Rezultatele pot diferi de la un individ la altul. Dar pentru mare parte dintre ei, cu tratament informat si individualizat, BPD poate fi controlat precum alte afectiuni cronice, cum ar fi diabetul de exemplu. Chiar daca tulburarea nu dispare, scopul tratamentului este sa imbunatateasca calitatea vietii celui afectat.
Dintr-un studiu din 2015 reiese ca majoritatea persoanelor cu BPD nu au mai intrunit criteriile de diagnostic odata cu maturizarea printr-o evolutie naturala a bolii.
Un alt studiu publicat in 2012 prin care s-au urmarit 290 de pacienti cu BPD fiind evaluati din 2 in 2 ani timp de 16 ani arata ca remisia tinde sa intervina spontan dupa o perioada de 2 pana la 8 ani de la diagnosticare si tratamentul initial.
Tratamentul poate varia in functie de gravitatea afectiunii si de alte tulburari coexistente. Instrumentele folosite pentru tratamentul afectiunii includ in principal psihoterapia si tratamentul medicamentos.
Cele mai potrivite metode de psihoterapie recomandate in tulburarea de personalitate de tip borderline sunt:
Aceste terapii sunt toate potrivite pentru tratamentul tulburarii de personalitate borderline, iar alegerea uneia sau alteia dintre metode depinde de interactiunea cu terapeutul si de deschiderea fiecaruia catre o tehnica sau alta. Este bine ca pacientul sa puna intrebari pentru a afla ce presupune o anume tehnica de terapie pentru a decide in cunostinta de cauza care dintre ele este mai potrivita.
Medicamentele pot fi utilizate in tratarea unora dintre simptomele BPD.
Potrivit unui raport al Institutului National de Sanatate Mentala din Statele Unite, 85% dintre persoanele cu BPD au cel putin inca o tulburare de sanatate mentala, precum tulburarea de anxietate, tulburari de control al impulsurilor, abuz de substante sau alte dependente, depresii majore si altele. In medie, majoritatea persoanelor cu BPD au alte 3 tulburari. Aceste comorbiditati complica atat diagnosticarea, cat si tratamentul. Cand este vorba de un diagnostic multiplu, de obicei se trateaza mai intai tulburarea cu cea mai mare sansa de vindecare.
Lavinia Stoian, psihoterapeut:
Iata ce poti face daca ai BPD:
Desi greu de tratat, sperante exista. Schimbarile nu sunt rapide si nici usoare, dar este totusi posibil pentru indivizii cu tulburare de personalitate borderline sa isi gaseasca implinirea pe masura ce invata mai multe despre tulburarea lor, dar si despre cum sa-si vada gandurile si emotiile intr-o lumina noua si diferita.
Bibliografie
American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (5th ed.). https://doi.org/10.1176/appi.books.9780890425596
Mason, P.T. & Kreger, R. (1998). Stop Walking on Eggshells: Taking Your Life Back When Someone You Care About Has Borderline Personality Disorder, New York: MJF Books.
Miller, J. D., Dir, A., Gentile, B., Wilson, L., Pryor, L. R., & Campbell, W. K. (2009). “Searching for a Vulnerable Dark Triad: Comparing Factor 2 Psychopathy, Vulnerable Narcissism, and Borderline Personality Disorder,” Journal of Personality, 78: 1529–1564.