Ca si orice alta cicatrice, cicatricile cheloide se formeaza in urma distructiei tegumentului. Atunci cand pielea este lezata, incepe in mod natural formarea tesutului fibros, numit si tesut cicatriceal, la locul leziunii. Cicatricea are rol in repararea si protejarea portiunii vulnerabile din piele. In unele cazuri insa, tesutul fibros se formeaza in exces, ducand la aparitia cheloidelor.
Cicatricea cheloida este o formatiune de regula elevata, mai inchisa la culoare decat tegumentul, dura si bine delimitata, de dimensiuni mari. Aceasta poate ajunge la dimensiuni mult mai mari decat leziunea initiala. Cicatricile cheloide se gasesc cel mai adesea la nivelul pieptului, umerilor, obrajilor si lobului urechii, dar pot aparea in orice regiune a corpului.
Desi cheloidele nu reprezinta un pericol pentru sanatate, ele pot deranja foarte mult din punct de vedere estetic.
In urma unei distrugeri tisulare la nivelul pielii, cicatricea cheloida va aparea in decurs de cateva saptamani sau luni. Acestea pot aparea progresiv, la inceput nefiind observate.
Simptomele ce acompaniaza aceste cicatrici includ:
- Culoarea inchisa a tegumentului in acea zona, maronie sau rosiatica
- Prezenta unei formatiuni cu relief, palpabila si vizibil proeminenta
- Cresterea continua, progresiva a cicatricilor si confluarea acestora
- Mancarime spontana sau la contact cu hainele/la atingere
- Durere spontana sau la contact cu hainele/la atingere
Desi nu reprezinta un risc pentru sanatate, cheloidele induc un disconfort ce poate deveni, in timp, semnificativ. De asemenea, factorul estetic este ceea ce le face de cele mai multe ori sa devina un complex si un deranj pentru pacient.
Aproximativ 10% din populatie are cicatrici cheloide, ceea ce ne sugereaza si o oarecare predispozitie genetica la acestea. Orice tip de leziune a tesutului tegumentar, intentionata sau nu, poate duce la aparitia cicatricilor cheloide, in special la persoanele predispuse.
Cauzele includ:
- Scarpinaturi ce duc la leziuni de grataj
- Acnee vulgara, ce lasa cicatrici post-acneice ce pot evolua catre cheloide
- Arsuri
- Cicatrici post-varicela
- Piercing-uri si tatuaje
- Incizii chirurgicale, inclusiv dupa operatia de cezariana
Barbatii si femeile fac in mod egal aceste cicatrici, indiferent de varsta. Persoanele cu pielea mai inchisa la culoare sunt mai predispusi la cheloide. De asemenea, fiind influentate si genetic, cicatricile cheloide apar mai des la persoanele care au unul sau ambii parinti in aceeasi situatie.
Alti factori de risc asociati cu formarea cicatricilor cheloide sunt:
- Originea Asiatica
- Originea Latino-Americana
- Sarcina
- Varsta mai mica de 30 de ani
Daca prezentati factori de risc si/sau istoric familial de cicatrici cheloide, sau ati observat deja aceasta tendinta de cicatrizare si la dumneavoastra, este important sa evitati pe cat posibil orice interventie la nivelul pielii. Astfel, interventiile chirurgicale ar trebui realizate doar daca sunt absolut necesare, iar piercing-urile si tatuajele ar trebui evitate, pentru a reduce incidena cheloidelor si agravarea celor deja existente.
Nu de putine ori, cicatricile cheloide sunt incurcate cu cele hipertrofice, cicatrici mult mai comune. Desi uneori pot arata similar, cicatricile hipertrofice sunt aplatizate si nu la fel de dure, de fibroase precum cele cheloide. Acestea sunt de dimensiuni mai mici si tind sa se vindece singure, cu timpul, fara interventii din exterior.
La fel ca si cele cheloide, cicatricile hipertrofice apar in mod egal intre sexe, fiind cauzate de variate forme de leziuni fizice si chimice, inclusiv de substante puternice utilizate in parfumuri sau solutii de baie.
Diagnosticul cicatricilor de orice fel trebuie intotdeauna facut de catre un medic dermatolog, pentru a nu exista confuzii si pentru a alege metoda potrivita de tratament.
Decizia de a incepe sa tratezi o cicatrice cheloida poate fi inselatoare, riscanta. intrucat ele apar in urma incercarii organismului de a se repara, indepartarea unei cicatrici cheloide ar putea sa duca la reaparitia acesteia, tesutul reincepand sa creasca.
Inainte de orice procedura medicala, incercati cateva remedii ce pot fi facute acasa. Uleiuri hidratante pot ajuta la inmuierea si netezirea tesutului, favorizand micsorarea cheloidului.
Tratamentele non-invazive recomandate de medic, precum plasturii cu silicon sau pansamentele compresive sunt urmatoarele pe lista, mai ales daca cicatricea este nou-formata. Daca cicatricile sunt prea vechi si indurate, sau daca remediile initiale par sa nu functioneze deloc, intra in calcul metode moderne precum injectii intralezionale, laser sau chiar chirurgie.
Este important sa stiti ca orice tratament impotriva acestor cicatrici dureaza minim 3 luni, fiind nevoie de rabdare inainte de a incepe sa vedeti rezultate.
In cabinetele dermatologice, se recomanda deseori injectii locale, intralezionale, chiar in interiorul cicatricei cheloide. De regula se foloseste un glucocorticoid, de genul hidrocortizonului, substanta puternic antiiinflamatoare. Injectiile sunt, din pacate, dureroase, iar pacientul are nevoie de recuperare timp de 2-3 zile dupa, intrucat zona va fi sensibila.
In cazul cheloidelor de dimensiuni foarte mari, indepartarea chirurgicala poate fi recomandata. Desi riscul de recidiva poate fi ridicat, beneficiile interventiei chirurgicale depasesc acest risc. Crioterapia este un tip de interventie chirurgicala folosit adesea in cazul cheloidelor. Aceasta functioneaza prin inghetarea leziunilor cu ajutorul azotului lichid, urmata de indepartarea lor.
Laserul este recomandat pentru diverse tipuri de cicatrici, inclusiv pentru unele cazuri de cheloide. Laserul foloseste lumina de intensitate mare pentru a remodela suprafata pielii. Acesta este eficient in special pentru corectarea modificarilor de culoare si textura. Astfel, in cazul cheloidelor, se utilizeaza deseori laserul ca ultima etapa, dupa ce cicatricile au fost aplatizate, pentru corectarea culorii si oferirea unui aspect neted, tonifiat.
Laserul utilizat direct asupra cicatricilor cheloide, fara tratarea anterioara a acestora prin alte metode, poate avea ca si efect advers chiar inrautatirea cicatricilor, prin inrosire si tumefiere.
Optiunile de tratament pentru cicatricile cheloide pot fi dificil de realizat, costititoare si nu intotdeauna eficiente. Din acest motiv, preventia este cheia. Este important sa evitam leziunile directe asupra tegumentului, pe cat posibil, mai ales daca suntem predispusi la cheloide. Utilizarea imediata a bandajelor compresive si a plasturilor cu silicon poate ajuta la preventia aparitiei acestor cicatrici.
Expunerea iresponsabila la soare, fara utilizarea protectiei solare, poate creste riscul de aparitie a acestor cicatrici. De asemenea, daca aveti deja cheloide si va expuneti excesiv la soare, acestea vor deveni si mai evidentiate. Asigurati-va ca folositi protectie solara si mentineti zona in care aveti cicatrici cheloide mereu acoperita, ferita de soare.
Desi cicatricile cheloide nu dau efecte adverse periculoase pentru sanatate, acestea pot cauza disconfort fizic si estetic. O cicatrice cheloida poate fi tratata oricand, chiar si la cativa ani de la aparitie. Astfel, daca va deranjeaza o cicatrice, mergeti la un consult la medicul dermatolog, pentru a stabili exact diagnosticul si optiunile de tratament.
Bibliografie
https://www.healthline.com/health/keloids#prevention
https://www.nhs.uk/live-well/healthy-body/keloid-scars/