Dr. Iulia Mihaia, medic stomatolog:
Problemele dentare ale copiilor vor influenta in mod cert greutatea acestora. In momentul in care apar cariile se recomanda ca acestea sa fie tratate cat mai curand. In caz contrar caria ataca tot mai mult dintele sanatos pana la distrugerea acestuia. Consecinta este ca cel mic nu va mai putea mesteca corect alimentele si va manca mai mult pasat, rezultatul fiind pierderea in greutate. Din cauza alimentelor pasate (moi) apar si problemele de dezvoltare osoasa si musculara la nivelul fetei.
Dr. Iulia Mihaia, medic stomatolog:
In jurul varstei de 6 ani, incepe schimbarea dentitiei temporare cu dentitia permanenta. Acest proces se incheie in general in jurul varstei de 12-13 ani, perioada in care incep sa apara si alti molari permanenti. Ne putem confrunta insa cu situatia in care dintii definitivi erup mai devreme de termen, inainte ca dintele de lapte sa cada. Din lipsa de spatiu, cei doi dinti se vor suprapune si asa apar „dintii de rechin”. Pe langa lipsa spatiului pe arcada dentara, alte cauze frecvente ale aparitiei dintilor de rechin sunt obiceiurile vicioase, precum suptul degetului si refuzul pe termen lung de a renunta la suzeta. Ce putem face este sa verificam daca dintele de lapte se misca si daca acesta nu pica singur sa mergem la medicul stomatolog pentru a fi extras. Nu este o urgenta, dar este indicat sa intervenim cat mai repede. Daca dintii de lapte nu sunt extrasi, se pot produce diferite anomalii dento-maxilare, de exemplu, inghesuiri dentare, arcade dentare inguste si o muscatura inversa.
Dr. Iulia Mihaia, medic stomatolog:
Sindromul de hipomineralizare molar-incisiv (MIH) este o conditie patologica a dintilor. Acesta se manifesta prin hipomineralizarea smaltului dentar, ceea ce inseamna ca smaltul are cantitatea si calitatea deficitara. Acest sindrom se vede la nivelul dintilor sub forma unor opacitati demarcate, pete alb ori in nuante de galben, pana la galben-maroniu. Mai mult decat atat, smaltul va avea proprietati mecanice si de rezistenta mult mai mici, suficiente chiar, ceea ce il face mai moale decat in mod normal.
Cauze pot tine de perioada prenatala, inainte de nastere, perioada perinatala, in jurul momentului nasterii, precum si perioada postnatala, dupa nastere. Factorii prenatali pot fi afectiunile materne, precum hipocalcemia, hipovitaminoza A si D, diabetul zaharat, rubeola si infectiile tractului urinar. In ceea ce priveste factorii perinatali vorbim despre nasterea prin cezariana, nasterea prematura, nasterea de gemeni, hipoxie infantila, greutate scazuta la nastere si hipocalcemie neonatala. Nu in cele din urma, factorii postnatali pot avea influenta prin bolile generale ale copiilor, probleme de nutritie, hipocalcemie, boli respiratorii, de exemplu, astmul bronsic, administrarea anumitor antibiotice, medicatia anti-astmatica, alimentatia prelungita la san, prin expunerea la dioxina din laptele matern, otita medie, tulburari ale glandei tiroide si paratiroide.
Tratamentul difera in functie de cat de afectati sunt dintii de sindromul de hipomineralizare molar-incisiv. Uneori poate fi vorba de respectarea unor indicatii de preventie, alteori sunt necesare restaurari sau chiar extractii. In ceea ce priveste preventia, se recomanda o igiena orala corect realizata la domiciliu, folosirea unei ape de gura cu fluor si/sau a unei paste de dinti cu fluor. In acest fel prevenim aparitia cariilor si scade riscul de hipersensibilitate dentara.
In perioada eruptiei dintilor laterali, suprafata ocluzala (cea cu care mestecam) poate fi protejata prin aplicare de ciment ionomer de sticla (glassionomer), un material fizionomic care contine si elibereaza fluor. O alta solutie pentru a proteja dintii este aplicarea unui lac de fluorizare cu rol de desensibilizare. In cazul molarilor afectati putem recurge la restaurarea lor cu ajutorul rasinilor compozite. Daca coroana dintelui natural a fost puternic afectata, se poate recomanda o coroana pediatrica. Aceasta varianta, desi temporara, va fi o solutie pe termen lung.
Dr. Iulia Mihaia, medic stomatolog:
Caria de biberon este o forma particulara de carie si face parte din categoria cariilor severe precoce a dintilor temporari. Primele semne de imbolnavire apar la varste foarte mici, la scurt timp dupa eruptia dintilor. Acest tip de carie are o evolutie rapida cu afectarea atat in profunzime, cat si in suprafata, cu interesarea camerei pulpare si distructia in totalitate a dintelui.
Acest tip de carie se localizeaza, in general, pe suprafetele netede vestibulare si orale, unde in mod normal riscul de carie este mai scazut. Primii dinti afectati sunt cei din zona frontala mandibulara, urmand si ceilalti in ordinea eruptiei.
Caria de biberon conduce la consecinte locale de tip masticator, fonatie si tulburari fizionomice. Lipsa alimentatiei duce si la scaderea in greutate si scade calitatea vietii.
Pentru a preveni acest tip de carie este important sa mentinem o igiena orala cat mai buna. Sa curatam dintii dupa fiecare masa, sa evitam alimentele dulci si sa renuntam la biberon, mai ales pe timpul noptii. Daca acest tip de carie se afla intr-un stadiu avansat, este necesara vizita la medicul stomatolog pediatru si tratarea dintilor, fiind importanta refacerea lor pentru masticatie si fonatie.
Dr. Iulia Mihaia, medic stomatolog:
Demineralizarea dintilor este stadiul incipient al cariei si apare ca urmare a expunerii prelungite a dintilor la acizii din saliva. Acizii din saliva apar in urma formarii placii bacteriene si provin din mancare si bauturi. Demineralizarea dintilor se observa sub forma unor pete mici, albe, pe smalt. Un dinte demineralizat poate capata un aspect calcaros. Putem preveni demineralizarea dintilor prin reducerea consumului de alimente bogate in acizi, precum fresh-urile, bauturi acidulate, dulciurile. Totodata, se recomanda sa nu consumam in exces carbohidrati.