Natura acestei patologii este una inflamatorie, prin urmare, limba - organul afectat, va avea caracteristicile date de semnele celsiene specifice acestui proces inflamator. Aceasta va fi eritematoasa, va prezenta edem si va creste in volum fapt care va estompa relieful dat de papilele gustative de pe suprafata ei. De asemenea, poate aparea durerea la masticatie si vorbire sau senzatia de caldura locala.
Glosita acuta, asa cum ii spune numele, apare brusc cu manifestari zgomotoase si este cel mai adesea o consecinta a unei manifestari alergice fie ca este vorba despre medicatie, alimente sau alti factori iritanti.
Glosita cronica se intalneste in contextul altor probleme de sanatate, persistenta inflamatiei limbii este un indiciu spre investigatii medicale suplimentare pentru a exclude prezenta unei anemii sau a unor sindroame autoimune. Tot de natura cronica se intalneste glosita romboida mediana cauzata de infectii cu drojdie sau Candida. Postero-median limba va suferi o pierdere a papilelor gustative, cu un aspect rosiatic al zonei respective.
Glosita atrofica sau glosita Hunter se caracterizeaza prin pierderea papilelor gustative, modificari ale texturii, culorii acesteia si aparitia unui aspect lucios al limbii.
Inflamatia limbii poate fi urmare a unei reactii alergice la anumite alimente, medicamente, chiar si pasta de dinti sau alte substante iritante care determina o reactie de hipersensibilizare din partea papilelor gustative si a tesuturilor musculare din componenta acesteia. Traumatismele locale cauzate de arsuri, taieturi sau aparate dentare si infectiile cu agenti virali de tipul Herpesului Simplex pot duce la inflamatia limbii.
Scaderea sideremiei (concentratia de fier din sange) este un alt factor care poate cauza aparitia glositei. Daca nivelul de fier in sange este scazut, va scadea si nivelul de mioglobina, o proteina responsabila de sanatatea fibrelor musculare ale organismului, inclusiv a celor de la nivel lingual. Perturabarea sistemului imunitar, consumul de alimente condimentate sau fierbinti duc si acestea la inflamatia limbii.
Manifestarile determinate de glosita sunt cele specifice inflamatiei. Apare durerea, sensibilitate locala, edem si stergerea reliefului papilelor gustative, eritem local, iar in cazuri mai severe pacientul poate prezenta deficiente in ceea ce priveste masticatia, deglutitia sau vorbirea.
Va puteti adresa medicului de familie sau medicului stomatolog pentru manifestarile inflamatorii care va deranjeaza la nivel bucal odata cu aparitia glositei. Acesta va examina modificarile aparute la nivelul limbii, al gingiilor si al tesuturilor moi inconjuratoare pentru a determina cauza inflamatiei respective. Se pot recolta probe de saliva si sange pentru elucidarea diagnosticului .
In ceea ce priveste tratamentul in cazul glositei, de prima intentie este cel igieno-dietetic. Igiena corespunzatoare a cavitatii bucale, spalarea de mai multe ori pe zi a dintilor si utilizarea atei dentare poate ameliora simptomele prezente si contribuie la prevenirea recidivelor. Daca la examenul bacteriologic se detecteaza prezenta unor microorganisme care au cauzat glosita, medicul va va prescrie antibioticul corespunzator, iar pentru reducerea inflamatiei se pot recomanda antiinflamatoare si corticosteroizi cu aplicare locala.
De cele mai multe ori limba zmeurie este intalnita la copii care prezinta o infectie acuta a cailor respiratorii cum este cazul faringitei cu streptococ beta-hemolitic. Caracteristicile clinice sunt similare celei intalnite in cazul glositei, fiind vorba despre un proces inflamator, organul lingual va fi eritematos, edematiat, cu papilele gustative estompate, durerea la atingere poate fi prezenta, precum si semnele de afectare sistemica cum ar fi febra, cefalee, fatigabilitate, alterarea starii generale.
Cel mai adesea aceasta patologie este intalnita in randul copiilor cu infectii acute ale cailor respiratorii, in scarlatina, in cazul bolii Kawasaki , in unele alergii sau in socul toxic. Desi aspectul clinic poate fi confundat cu cel al glositei, in cazul limbii zmeurii papilele gustative sunt proeminete si edematiate, observandu-se foarte bine pe suprafata acesteia.
Pe langa aspectul caracteristic al organului lingual, se intalnesc semne ale afectarii sistemice. Boala Kawasaki, frecventa la copii, se manifesta cu febra inalta, eczeme, iritatii, conjunctivita, edem al extremitatilor, gura uscata si descuamarea tegumentelor. Alergiile la medicamente sau alimente se insotesc pe langa limba zmeurie, de dispnee, prutit, hiperlacrimatie, manifestari care pot fi destul de severe la anumiti pacienti punandu-le viata in pericol.
Scarlatina, faringita streptococica, sunt patologii infectioase manifestate prin febra ridicata, eritem facial, cefalee, durere in gat si, desigur, aspectul eritematos caracteristic limbii zmeurie. Deficitul de vitamina B12 se poate manifesta si acesta prin prezenta limbii zmeurie, alaturi de care pot sa apara fatigabilitate, slabiciune musculara, amorteli si parestezii, precum si pierderi de memorie.
Sindromul inflamator caracteristic cauzeaza disconfort pacientului, este dureroasa, iar in unele cazuri deoarece este crescuta in volum, pacientul o poate musca din greseala in timpul masticatiei sau al vorbitului. Complicatiile serioase pot sa apara tinand cont de patologia de fond care se manifesta si prin prezenta limbii zmeurii. Prin urmare, este important sa se deceleze cauza care a dus la aparitia acestui simptom si tratarea ei.
Complicatiile pe termen lung in cazul bolii Kawasaki ramasa netratata sunt reprezentate de inflamatia arterelor. Scarlatina netratata poate produce febra reumatica, miocardita, inflamatii ale articulatiilor, meningelor, boli renale sau otite.
Acesta se realizeaza in functie de patologia de baza. Daca limba zmeurie este intalnita in contextul faringitei streptococice, al scarlatinei sau al altor infectii microbiene se va administra antibiotic ulterior recoltarii probelor necesare si efectuarii antibiogramei la recomandarea medicului. Socul toxic va beneficia si acesta de terapie cu antibiotic, administrare de fluide intravenoase pentru sustinerea patului vascular si medicatia inotropa necesara stabilizarii valorilor tensiunii arteriale.
Deficitul de vitamina B12 poate duce la aparitia limbii zmeurii, iar ca oricare alt sindrom carential necesita suplimentele alimentare necesare si modificarile dietei. Alergiile si socul anafilactic necesita epinefrina, glucocorticoizi si administrare de antihistaminice intravenos pentru un efect promp deoarece viata pacientului poate fi pusa in pericol.
Boala Kawasaki caracterizata prin inflamatia arterelor necesita administrare de antinflamatoare, iar pentru a reduce deterioarea survenita la nivelul peretelui vascular se pot utiliza proteine intravenos cu scopul sustinerii sistemului imunitar.
Desi manifestarile clinice pot fi similare atat in cazul glositei, cat si al limbii zmeurii prin prezenta inflamatiei, a inrosirii si edematierii tesutului lingual, diagnosticul celor doua afectiuni este bine sa fie cat mai prompt pentru un tratament adecvat.
De cele mai multe ori, glosita apare ca reactie inflamatorie in urma iritatiei locale cu diferite substante, medicamente, alimente sau in urma unor alergii, pe cand limba zmeurie poate fi o manifestare a unei patologii sistemice precum boala Kawasaki frecventa la copii, faringita streptococica, scarlatina sau deficit de vitamina B12. In acest scop medicul va recomanda investigatiile necesare pentru confirmarea diagnosticului astfel incat sa va prescrie tratamentul adecvat pentru a evita complicatiile ulterioare cum ar fi de exemplu reumatismul articular acut sau miocardita in cazul in care este vorba de o infectie streptococica.
Bibliografie:
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/1823413/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3238331
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK507889/