In general, tusea reprezinta un mecanism de aparare a organismului fata de substantele iritante care ajung la nivelul tractului respirator. Acestea stimuleaza fibrele nervoase locoregionale prin intermediul carora se trimit mesaje catre cortex, iar de aici se declanseaza reflexul de tuse prin activarea fibrelor musculare toraco-abdominale.
Scopul acestui mecanism este de a elimina odata cu aerul expirat si substantele iritante care s-ar putea cantona pe tractul respirator. Acest raspuns al organismului variaza in functie de agentii patogeni, prin urmare putem vorbi de o tuse usoara, ocazionala, iar in situatii mai severe de tuse puternica, epuizanta sau in unele cazuri, de tuse persistenta care poate ascunde alte patologii ce necesita investigatii suplimentare.
O infectie acuta a tractului respirator poate declansa aparitia tusei care insoteste restul simptomatologiei tabloului clinic si se remite in aproximativ 3 saptamani. Persistenta pentru un timp mai indelungat, peste 8 saptamani a reflexului de tuse, pe lannga faptul ca este deranjanta pentru pacient, trebuie sa ridice mai multe semne de intrebare cu privire la cauza declansatoare sau existenta altor patologii pe care le poate ascunde.
Tusea acuta este de cele mai multe ori o manifestarea a unei raceli, sinuzite, a unei pneumonii sau a astmului bronsic. Fara diagnostic corect si medicatie adecvata, aceasta poate persista, iar daca perioada in care apare recurent este de peste 8 saptamani, vorbim despre tuse cronica.
Astmul bronsic, bronhopneumopatia obstructiva cronica si bronsiectaziile sunt patologii in cadrul carora aerul este retinut la nivelul arborelui respirator fie datorita unui sindrom inflamator sau a fibrozarii parenchimului pulmonar care apare in urma acestuia. Tusea va fi asadar, un mecanism prin care se incearca eliminarea fortata a aerului in exces retinut in caile respiratorii inferioare.
Boala de reflux gastroesofagian, datorita vecinatatii anatomice va cauza prin refularea sucului gastric cu ph acid iritatie la nivelul esofagului si va declansa reflexul de tuse. Rinita alergica sau non-alergica, rinosinuzitele, infectiile respiratorii de cauza bacteriana, virala sau fungica determina si acestea tuse, iar cronicizarea sau ameliorarea ei va fi in functie de diagnosticul si tratatamentul patologiei de baza.
Neoplasmul bronho-pulmonar, al corzilor vocale sau al glandei tiroide sunt iarasi afectiuni in care tusea poate fi un simptom pesistent necesitand investigatii medicale suplimentare. Din punct de vedere al iatrogeniei, studiile clinice efectuate in cazul pacientilor hipertensivi care beneficiaza de terapie cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) au demonstrat aparitia tusei persistente la scurt timp dupa initierea medicatiei. De asemenea, se mai intalneste tusea psihogena manifestata pe fond nervos in context de anxietate sau tulburari emotionale puternice, tusea aparuta in urma suprasolicitarii corzilor vocale la persoanele care vorbesc frecvent sau canta.
O anamneza detaliata va fi punctul de pornire pentru elucidarea cauzelor care au cauzat reflexul de tuse. Vor fi analizate caracteristicile tusei, momentul aparitiei, durata, daca este sau nu productiva, antecedentele unor patologii respiratorii sau contactul cu anumiti alegeni si alte persoane cu manifestari de afectiune respiratorie. Fumatul, deformarile cutiei toracice, utilizarea medicamentelor care pot declansa tusea, expunerea la un mediu toxic sunt aspecte care trebuie mentionate de la inceputul investigatiei. Se iau in calcul alte afectiuni care pot fi manifestate prin tuse. Este examinat aparatul cardiovascular pentru ca insuficienta cardiaca este o patologie care poate duce la cord pulmonar cronic manifestat simptomatic si prin tuse, se efectueaza radiografii pulmonare si consult gastro-enterologic pentru a exclude boala de reflux gastro-esofagian.
Odata evaluate aceste aspecte, clinicianul va cere analizele si investigatiile suplimentare necesare, poate fi necesara o bronhoscopie, hemocultura si antibiograma daca se suspicioneaza patologie infectioasa sau alte teste imagistice.
Fortand peretele toracic si musculatura abdominala in timpul in care pacientul tuseste se poate ca in timp, acesta sa resimta durere la acest nivel. Fiind o tuse irtanta, sacaitoare care poate avea caracter nocturn trezind pacientul din somn, acesta poate manifesta tulburari de somn, oboseala diurna. Episodul de tuse poate declansa de asemenea, reflexul de voma, cefalee, raguseala prin fortarea corzilor vocale, incontinenta urinara, fistule eso-bronsice, sincopa sau alte manifestari in functie de cauza care a determinat tusea persistenta.
Terapia corecta care se impune in cazul tusei persistente se bazeaza pe determinarea cauzei care a declansat-o si eliminarea ei. Din punct de vedere al regimului igieno-dietetic, fumatorii vor fi consiliati sa renunte la fumat urmand ca tusea sa se remita la cateva saptamani. Nivelul de umiditate din mediul ambiental trebuie adaptat in asa fel incat aerul insipirat sa fie suficient de umed pentru a nu irita caile respiratorii.
Ca remedii naturiste se recomanda consumul de miere si ghimbir. Hidratarea, odihna corespunzatoare nevoilor organismului sunt alte aspecte ale regimului igieno-dietetic utile in ameliorarea episoadelor de tuse. Pacientii care beneficiaza de antihipertensive de tip IECA vor fi indrumati spre consult cardiologic in vederea schimbarii medicatiei pentru patologia cardiaca.
Schimbarea stilului de viata, a alimentatiei si administrarea medicamentelor antiacide de tipul inhibitorilor pompei de protoni sunt recomandarile pentru cuparea sau ameliorarea tusei persistente daca aceasta are la baza boala de reflux gastro-esofagian. Tusea din contextul astmului bronsic, a bronhopneumoniei obstructive va beneficia de corticoterapie si bronhodilatatoare. Afectiunea infectioasa respiratorie necesita tratamentul antibiotic antiviral sau antifungic tintit pe spectrul agentilor patogeni incriminati.
Tusea reprezinta un reflex prin care organismul se apara de diversi agenti patogeni sau iritanti ai cailor respiratorii. In faza acuta, aceasta nu depaseste mai mult de 3 saptamani, peste acest interval vorbim despre tuse persistenta si cu tendinta spre cronicizare. Persistenta acesteia ar trebui sa fie un indiciu ca sunt necesare investigatii suplimentare pentru patologia care sta la baza declansarii acesteia.
Testele serologice, examenele imagistice pentru afectiunea cardiaca si respiratorie, examenul gastroenterologic pentru boala de reflux gastro-esofagian, sunt cateva dintre investigatiile necesare in stabilirea acestui aspect. In functie de rezultatele acestora vor fi recomandate terapiile adecvate pentru ameliorarea simptomatologiei.
Bibliografie:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/chronic-cough/symptoms-causes/syc-20351575
https://www.mayoclinic.org/symptoms/cough/basics/definition/sym-20050846
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3056681/
https://www.health.harvard.edu/diseases-and-conditions/when-to-worry-about-a-cough