Dr. Andreea Lefter, medic specialist Radiologie si Imagistica medicala:
Mamografia este cea mai importanta din cele 4 metode standard recunoscute la nivel european si international de depistare a cancerului de san (mamar). Celelalte sunt ecografia mamara, RMN-ul mamar si punctia biopsie ghidata mamara.
Mamografia este o radiografie a sanului, prin urmare foloseste raxe X.
*Mamografia 3D (cu tomosinteza) sau TOMOSINTEZA reprezinta varful acestei tehnologii si este ca o computer tomografie a sanului.
Avem nevoie de mamografie ca si metoda de screening (atunci cand nu exista nici un simptom – de control) sau ca metoda de diagnostic (atunci cand exista un simptom – de ex: palpam un nodul) pentru cancerul de san, la femeile peste 40 ani.
Rolul mamografiei este de a detecta in stadii cat mai incipiente cancerul de san, de a preveni metodele de tratament radicale (mastectomia) si de a imbunatati rata de supravietuire.
Dr. Andreea Lefter, medic specialist Radiologie si Imagistica medicala:
Inainte de 40 ani sanii sunt de regula foarte densi (foarte bogati in glanda mamara) si nu permit trecerea razelor X – cu alte cuvinte mamografia este ineficienta, pe imaginile obtinute neputandu-se detecta eventuale leziuni.
Dr. Andreea Lefter, medic specialist Radiologie si Imagistica medicala:
Se recomanda o examinare mamografica din 2 in 2 ani pentru femeile peste 40 ani. Exista si situatii cand mamografia se recomanda la varste mai tinere, ca o completare la ecografia mamara. De asemenea, in cazul femeilor cu risc crescut de a dezvolta cancer mamar (au avut deja cancer la san, sau o leziune benigna mamara cu risc crescut, sau au in familie cazuri de cancer mamar sau ovarian), metodele de investigare sunt aceleasi, dar intervalul de examinare se modifica, fiind mai frecvent.
Dr. Andreea Lefter, medic specialist Radiologie si Imagistica medicala:
Exista cateva lucruri pe care le putem face pentru a ne asigura o examinare usoara si o interpretare corecta:
- prezentarea in cabinet cu toate rezultatele examinarilor anterioare ale sanului (ecografii, mamografii, RMN, punctii – inclusiv filme sau CD-uri);
- programarea in zilele 7-12 ale ciclului menstrual (dupa menstruatie);
- nu utilizati in axila deodorant solid sau crema in ziua examinarii;
- purtarea unei tinute din 2 piese.
Dr. Andreea Lefter, medic specialist Radiologie si Imagistica medicala:
Mamografia se obtine utilizand un aparat dedicat cu raze X. Se foloseste o tehnica speciala ce necesita compresia sanului pentru 5-10s intre doua planuri dure cu scopul de a utiliza o doza de radiatii cat mai mica si de a obtine o calitate cat mai buna a imaginilor.
De regula se capteaza imagini in doua incidente, pentru fiecare san. In mod exceptional se pot cere incidente suplimentare.
Procedura este efectuata de asistentul de radiologie, iar pe toata durata ei pacienta este asezata in fata aparatului, in picioare, dezbracata pana la brau, timp in care fiecare san ii este asezat, pe rand, in cele 2 pozitii, pe un plan dur si se aplica cu blandete o compresie progresiva din partea unui alt plan dur, pana in punctul optim indicat de aparat.
In timpul procedurii unele femei pot resimti un discomfort mai mult sau mai putin intens, pentru maxim 5-10s. Este important ca pacienta sa ramana nemiscata in aceste secunde si sa relaxeze muschiul pectoral pe cat posibil.
Dupa achizitia imaginilor urmeaza interpretarea acestora de catre medicul imagist cu specializare in Imagistica Sanului.
Dr. Andreea Lefter, medic specialist Radiologie si Imagistica medicala:
Dupa efectuarea examinarii pacienta se imbraca si se intoarce in sala de asteptare pentru a fi ulterior rechemata sa i se inmaneze filmele si CD-ul si pentru a primi interpretarea (rezultatul) de la medicul imagist.
Dr. Andreea Lefter, medic specialist Radiologie si Imagistica medicala:
Colegiul American de Radiologie (ACR) a dezvoltat un sistem de date si raportare in Imagistica Sanului, numit Radiology Breast Imaging Reporting and Data System – BIRADS, valabil pentru mamografie, ecografie mamara si RMN mamar, la care adera si o mare parte din tarile europene, inclusiv Romania. Acesta asigura un limbaj riguros si universal pentru redactarea unor rezultate clare si cu un grad mare de acuratete, pentru o mai buna comunicare si abordare medicala.
Iata codul:
Birads 0: evaluare mamografica insuficienta pentru un diagnostic final;
Birads 1: examinare normala (nici o leziune);
Birads 2: leziune tipic benigna care nu necesita explorari suplimentare;
Birads 3: leziune foarte probabil benigna, cu un risc de malignitate sub 2%, ce necesita urmarire la 6 luni;
Birads 4: leziune cu caractere incerte, cu un risc de malignitate intre 2-95%, ce necesita diagnostic histopatologic (punctie sau operatie);
Birads 5: leziune cu caractere suspecte pentru cancer – risc de peste 95% – necesita diagnostic histologic;
Birads 6: leziune demonstrata histologic ca si cancer mamar (punctie), dar care nu este inca operata.
Dr. Andreea Lefter, medic specialist Radiologie si Imagistica medicala:
Mamografia, ca oricare alt test diagnostic, nu are o eficienta de 100%.
Cu toate acestea ea este cea mai importanta metoda de screening pentru cancerul de san la femeile aflate intr-o grupa de risc mediu.
Dr. Andreea Lefter, medic specialist Radiologie si Imagistica medicala:
Iradierea data de mamografie este mica. Studiile arata ca riscul inducerii unui cancer prin iradiere este mult mai mic fata de beneficiile aduse de examinare.
Dr. Andreea Lefter, medic specialist Radiologie si Imagistica medicala:
Intre 20-30 ani: o ecografie la 3 ani sau la nevoie (aparitia unor simptome).
Intre 30-40 ani: o ecografie mamara anual.
Dupa 40 ani: o ecografie mamara anual si o mamografie la 2 ani.
Dr. Andreea Lefter, medic specialist Radiologie si Imagistica medicala:
Iata cateva motive:
- Creeaza o harta tridimensionala (3D) a sanilor prin achizitia de imagini (sectiuni) cu o grosime de 1mm.
- Permite verificarea profunzimii sanilor, inlaturarea suprapunerilor de tesut si vizualizarea mult mai buna a anomaliilor.
- Permite o vizualizare net superioara a microcalcificarilor neidentificabile ecografic, acestea fiind primele sau uneori chiar unicele semne de cancer.
- Reduce numarul rezultatelor fals-pozitive si prin urmare si al controalelor suplimentare.
- Creste semnificativ sansele de depistare a cancerului mamar in stadii incipiente.
Dr. Andreea Lefter, medic specialist Radiologie si Imagistica medicala:
Da, pot efectua mamografii si pacientele care au implant, cu precizarea ca este necesara in completare o examinare clinica si o ecografie mamara.
Dr. Andreea Lefter, medic specialist Radiologie si Imagistica medicala:
Autoexaminarea este cea mai simpla manevra pe care pacienta o poate efectua pentru detectarea unei leziuni mamare. Ea se efectueaza acasa, preferabil la dus, dupa ciclul menstrual, o data pe luna, prin palparea cu 2-3 degete a fiecarui san in sens radiar si longitudinal sau orizontal.
Dr. Andreea Lefter, medic specialist Radiologie si Imagistica medicala:
Deocamdata aceasta este o procedura noua, insuficient testata si inca neadaugata tehnicilor de examinare standard in vederea depistarii cancerului mamar. Poate fi utila in cazurile in care anumite paciente nu pot efectua examinarea RMN mamar (ex: claustrofobie, obezitate, tije metalice implantate, etc).
Mesaj de luat acasa:
Nu sunt de ignorat niciodata simptomele precum palparea unui nodul, prezenta secretiei mamelonare spontane sau retractia pielii si/sau a mamelonului
Atentie, o anomalie mamografica suspecta nu reprezinta un diagnostic de cancer mamar. Cu toate acestea, investigatiile suplimentare nu trebuie amanate.
Nota* Articolul are la baza informatii furnizate de Societatea Europeana de Imagistica a Sanului (www.eusobi.org) si Donna Medical Center.