In timpul vietii, majoritatea persoanelor se confrunta cel putin o singura data cu un episod de cefalee, adica o durere resimtita la nivelul capului sau al fetei, de diferita intensitate si durata, care cedeaza sau nu la administrarea unor calmante, insa cel mai important aspect care trebuie elucidat este cauza care declanseaza acest simptom.
Cefaleea se poate manifesta sub forma unei dureri ascutite, pulsatila sau de intensitate redusa, dar constanta, se poate dezvolta brusc sau poate aparea treptat, iar durata ei poate fi de la ore pana la cateva zile in functie de cauza. Pe langa aceste caracteristici, trebuie avute in vedere simptomele care insotesc durerea respectiva pentru stabilirea unui diagnostic corect.
De multe ori, cefaleea nu reprezinta un semnal de alarma, insa daca apare alaturi de senzatie de lesin, convulsii, confuzie sau dificultati de vorbire/ intelegere/ vedere, dificultate la mers, amorteli, parestezii si slabiciune musculara, modificari ale personalitatii si functiei psihice, febra ridicata peste 39grade C, greturi si varsaturi, atunci cereti ajutorul serviciului medical de specialitate pentru ca investigatiile trebuie sa mearga mai departe deoarece ar putea fi vorba despre un anevrism, accident vascular cerebral (AVC), formatiune tumorala sau alta patologie cerebrala de severitate ridicata.
Urmariti daca durerea isi schimba caracterul in timp in ceea ce priveste intensitatea, frecventa episoadelor dureroase, daca s-a instalat in urma unui traumatism cranian sau a unui efort, daca nu se amelioreaza in urma administrarii de antialgice si cauzeaza probleme in ceea ce priveste absentarea de la locul de munca, somn si activitati uzuale.
Studiile afirma ca tesutul cerebral in sine nu este responsabil de aparitia durerii la nivel cefalic, simptomatologia fiind datorata inervatiei care exista in vase, sinusuri, dinti, articulatii si muschi, scalp sau tesuturi inconjuratoare si a caror stimulare transmit semnale pentru durere la creier de unde se elibereaza diversi mediatori chimici.
Cefaleea se clasifica in functie de cauza, aproximativ 10% avand o sursa identificata fiind denumita cefalee primara si care poate fi un prim indiciu pentru hipertensiune arteriala, glaucom, meningita, traumatism cranian, atac de panica, gripa sau alte afectiuni.
Dintre tipurile de cefalee primara, cea mai frecventa este cefaleea de tensiune, o durere difuza care cuprinde intreaga extremitate cefalica, cu un caracter de constrangere. Stresul fizic si emotional, anxietatea, postura incorecta, ridicarea unor obiecte grele pot fi cateva cauze care declanseaza acest tip de cefalee, iar relaxarea, exercitiile fizice, odihna sunt unele dintre remediile care ajuta la ameliorarea acesteia.
Migrena, mai rar intalnita, insa de intensitate mai crescuta decat cefaleea de tensiune este o durere de cap de tip pulsatil, localizata pe o anumita regiune a capului, insotita de greturi, varsaturi, sensibilitate la lumina si zgomot. O alta forma este cefaleea de tip cluster, cu episoade dureroase instalate brusc, frecvent nocturn, cu manifestare ciclica in pusee si remisiuni intr-un interval de cateva zile sau chiar saptamani pana la disparitia completa.
Stilul de viata implicand consum ridicat de alcool, carne procesata cu un continut ridicat de nitrati, stresul, lipsa unui somn suficient si a exercitiilor fizice pot declansa si acestea cefalee.
Cefaleea secundara apare pe fondul altor afectiuni care implica accidentul vascular cerebral, anevrismele sau formatiunile tumorale, sangerarea la nivelul tesutului cerebral sau al celui inconjurator, deshidratare, intoxicatii, gripa, exces de antialgice.
Din punct de vedere clinic, datele obtinute de la pacient in timpul anamnezei sunt foarte utile. Trebuie sa i se adreseze acestuia intrebari tintite cu referire la debutul durerii, daca este in asociere cu diverse traumatisme in special la nivel cranian, modalitatea de instalare a durerii, intensitatea acesteia, localizare si iradiere, durata acesteia, simptomele asociate, ameliorarea sau disparitia la administrarea de antialgice , factori care agraveaza sau amelioreaza durerea, precum si impactul pe care il are aceasta asupra activitatilor obisnuite.
In cazul in care se suspicioneaza existenta cefaleei secundare aparute pe fondul altei patologii, examenul de fund de ochi, investigatiile sferei O.R.L. (otoscopie, rinoscopie), radiografia craniana, examenul serologic si/sau bacteriologic din sange si lichid cefalo-rahidian, electroencefalograma (EEG), computer tomografia cerebrala (CT) si imagistica prin rezonanta nucleara (MRI) sunt pricipalele metode de investigatie care transeaza diagnosticul.
Tratamentul pentru cefalee se administreaza in functie de cauza care a declansat-o. Crizele migrenoase beneficiaza de tratament cu o clasa de medicamente numita triptani. De asemenea, antiinflamatoarele nesteroidiene pot ajuta la primul semn al unui atac de migrena.
Daca durerile de cap sau migrenele persista si sunt severe, la recomandarea medicului se pot administra antihipertensive , antidepresive, anticonvulsivante si miorelaxante, tehnici de relaxare si evitarea alimentelor care pot declansa migrenele (exces de cofeina, alcool).
Daca identificati care sunt factorii care va declanseaza cefaleea un prim pas este sa invatati sa-i eliminati. Unii dintre acestia pot fi vinul rosu, berea, cofeina, sulfitii si conservantii, mesele excluse, stresul si lipsa odihnei suficiente. Reduceti treptat consumul de cofeina si alimente care va declanseaza crizele migrenoasa, deoarece si eliminarea brusca a acestora poate sa va cauzeze dureri de cap.
Activitatea fizica zilnica, in cantitate moderata, contribuie la o stare de bine, atentie insa daca va declanseaza cefalee. Oboseala, surmenajul fizic si intelectual pot duce la aparitia cefaleei, incercati asadar sa mentineti un program de somn care sa asigure organismului dumneavoastra refacerea de care are nevoie. Reduceti pe cat este posibil stresul din viata dumneavoastra, petreceti timpul cu oamenii dragi, faceti activitati care va plac, meditati, faceti exercitii fizice, mancati regulat si hidratati-va corespunzator.
Cefaleea este o afectiune medicala frecvent intalnita experimentata de majoritatea populatiei cel putin o data in decursul vietii. Se prezinta sub forma unei dureri la nivelul extremitatii cefalice, iar in functie de cauza are diferite aspecte in ceea ce priveste debutul, intensitatea, durata si factorii care o amelioreaza sau din contra, care o agraveaza.
In unele cazuri, cefaleea este un episod trecator pus pe seama suprasolicitarii, a stresului sau a altor factori care, odata eliminati, contribuie la disparitia durerilor de cap. Alteori, intr-un ansamblu de alte semne si simptome clinice, cefaleea este un indiciu pentru niste patologii mai severe precum accidentul vascular cerebral, malformatii arterio-venoase, anevrisme, formatiunile tumorale primare sau al metastazelor la nivel cerebral, afectiuni pentru care se recomanda investigatii suplimentare, diagnoastic si tratament adecvat.
Urmariti cu atentie ce caractere prezinta durerea dumneavoastra de cap, ce evolutie are in timp, ce anume o declanseaza, care sunt simptomele asociate si solicitati ajutor medical de specialitate pentru tratamentul corect al acesteia.
Bibliografie:
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30425380/
https://www.health.harvard.edu/pain/headache-when-to-worry-what-to-do?utm_source=delivra&utm_medium=email&utm_campaign=GB20160504-Headache&mid=11123558&ml=140291
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9639-headaches
https://www.mayoclinic.org/symptoms/headache/basics/definition/sym-20050800