In medie, la fiecare 15 secunde, in lume, o persoana moare din cauza noului coronavirus, iar medicii fac apel la cei care au invins boala sa doneze plasma pentru a salva o alta viata. dr. Mihai Ciochinaru, medic primar hematologie si oncologie MedLife a dezvaluit, intr-un interviu pentru Digi24, cum se utilizeaza plasma, ce conditii trebuie sa indeplineasca o persoana pentru a putea dona plasma, dar si care sunt dovezile stiintifice privind eficienta tratamentului cu plasma convalescenta.
Ce este plasma convalescenta si cum se obtine
Plasma convalescenta se obtine de la un pacient vindecat de COVID-19. Aceasta este, ulterior, injectata unui alt pacient cu COVID-19, iar anticorpii pe care ii contine aceasta pot ajuta la disparitia mai rapida a infectiei virale prin scaderea multiplicarii virusului si reducerea fenomenelor asociate infectiei.
Conditia este ca plasma sa fie administrata din timp, inainte de aparitia insuficientei respiratorii grave care sa impuna intubarea pacientului.
Terapia cu plasma este practicata in spitale de multa vreme, pentru diverse afectiuni, iar plasma pacientilor videcati de COVID-19 nu este cu mult diferita de cea ”normala”, explica medicul. Reactiile adverse la administrarea acestui tip de plasma pot implica reactii alergice, de supraincarcare volemica a sistemului circulator, TRALI, reactii rare care nu depasesc 1%.
Cum poti deveni donator de plasma
Pentru a deveni donator de sange/plasma, o persoana trebuie sa indeplineasca mai multe conditii, precum:
- varsta cuprinsa in intervalul 18-60 ani
- sa aiba puls regulat, 60-100 batai/minut, si tensiune arteriala sistolica intre 100 si 180 mmHg
- sa nu fi suferit in ultimele 6 luni interventii chirurgicale
- (pentru femei): sa nu fie insarcinate, in perioada de lauzie sau in perioada menstruala
- sa nu fi consumat grasimi sau bauturi alcoolice cu cel putin 48 de ore inaintea donarii
- sa nu fie sub tratament pentru diferite afectiuni: hipertensiune, boli de inima, boli renale, boli psihice, boli hepatice, boli endocrine
- sa aiba o greutate peste 50 kg.
De asemenea, donatorii nu trebuie sa aiba sau sa fi avut boli precum:
•Hepatita (de orice tip)
•TBC
•Sifilis
•Malarie
•Epilepsie si alte boli neurologice
•Boli psihice
•Bruceloza
•Ulcer
•Diabet zaharat
•Boli de inima
•boli de piele: psoriazis, vitiligo
•miopie forte peste (-) 6 dioptrii
•cancer
Inainte de procedura, donatorul va fi pregatit prin introducerea in vena a unui ac steril de unica folosinta, conectat la un tub (intravenos sau linie IV). In timpul procedurii, punga sterila cu plasma este atasata la tub, pentru ca plasma sa se poata scurge din punga in tub si in vena. Procedura poate dura de la o ora pana la doua ore.
Dupa procedura, donatorul este monitorizat atent, in asa fel incat sa intervina rapid in cazul unor efecte adverse.
Persoanele care s-au vindecat complet in urma infectiei COVID-19 si vor sa doneze plasma sanguina sunt incurajati sa doneze de cate ori este permis de centrul de donare. Intervalul intre 2 donari de plasma succesive este de cel putin 14 zile.
O gena preistorica din ADN-ul uman ar putea fi de vina pentru cazurile foarte grave de COVID-19
Potrivit unui studiu german citat de CNN, genele mostenite de la stramosii nostri neanderthalieni ar putea fi responsabile pentru numarul mare de cazuri foarte grave de COVID-19.
O echipa de experti in genetica umana neanderthaliana a examinat un fragment de ADN asociat cu cazurile severe de COVID-19 si l-a comparat cu secventele genetice cunoscute ca fiind mostenite de europeni si asiatici de la stramosii neanderthalieni.
Cercetatorii spun ca aceasta secventa de ADN ar putea fi responsabila pentru agravarea starii de sanatate a celor care se imbolnavesc de SARS-COV-2.
”Riscul ar putea fi dat de acest segment genomic, mostenit de la neanderthalieni si al caror purtatori sunt 50% dintre oamenii din Asia de Sud si in jur de 16% dintre cei din Europa de astazi”, explica cercetatorii de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutionista.
Studii antropologice si genetice arata ca oamenii moderni s-au incrucisat, in urma cu zeci de mii de ani, cu oamenii din Neanderthal, dar si cu o alta specie de umanoizi – oamenii de Denisova. Conform acestora, aproximativ 2% din ADN-ul persoanelor de descendenta europeana si asiatica este de origine neanderthala.
”Astazi, oamenii care au mostenit aceasta variatiune de gena, par a fi de trei ori mai predispusi la a avea nevoie de ventilatie mecanica daca sunt infectati cu noul coronavirus”, a declarat unul din experti.
Alte 2.086 cazuri noi de COVID-19 in Romania
Alte 2.086 de noi cazuri de infectare cu coronavirus au fost raportate in ultimele 24 de ore in Romania, bilantul ajungand la 129.658, potrivit datelor raportate de Grupul de Comunicare Strategica. 25.797 de teste au fost efectuate in ultimele 24 de ore!
Cele mai multe noi cazuri de coronavirus - 305 - continua sa fie raportate in Capitala. In patru judete au fost raportate peste 100 de noi imbolnaviri. Este vorba despre Iasi - 133, Constanta - 122, Bacau si Cluj, cu cate 104 cazuri.
De asemenea, au fost inregistrate 37 de decese (28 barbati si 9 femei). Dintre acestea, 1 deces a fost inregistrat la categoria de varsta 40-49 de ani, 5 decese la categoria de varsta 50-59 de ani, 13 decese la categoria de varsta 60-69 ani, 11 decese la categoria de varsta 70-79 ani si 7 decese la categoria de peste 80 de ani. Toate decesele inregistrate sunt ale unor pacienti care au prezentat comorbiditati.
In unitatile sanitare de profil, numarul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.617. Dintre acestea, 557 sunt internate la ATI, o cifra care a mai fost atinsa doar pe 28 septembrie.
Surse:
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/dr-mihai-ciochinaru-plasma-poate-ajuta-pacienti-aflati-in-stare-critica-la-care-terapia-obisnuita-nu-a-generat-efecte-semnificative-1377107
https://www.medlife.ro/donare-plasma/index.html
https://edition.cnn.com/2020/09/30/health/neanderthal-genes-severe-coronavirus-reactions-wellness-scn/index.html