Disfonia este termenul medical ce defineste raguseala. Aceasta poate avea nenumarate cauze, de la cele mai banale si inofensive pana la cele mai grave.
Raguseala acuta, cu o durata de pana la trei saptamani, asociata eventual cu tuse, durere in gat sau rinoree (nas care curge) sau nas infundat, poate fi manifestarea unei laringite acute de cauza virala.
In majoritatea covarsitoare a cazurilor, aceasta este o forma de raceala, este autolimitata sau tine doar de apanajul medicului de familie.
Trebuie, insa, retinut ca pentru aceasta nu exista o pastila minune, ci cel mai bun remediu este repausul vocal.
O prima categorie de astfel de disfonii sunt cele functionale, asadar care nu au nicio cauza organica, dar in care utilizarea defectuoasa a vocii duce la deteriorarea acesteia.
Utilizare defectuoasa inseamna exces ca durata sau ca intensitate, sau folosirea unei tehnici gresite.
Vocea fie va fi stransa, crispata, aspra, fie va fi aerata, slabita, astenica (cum este, de exemplu, vocea seniorului – presbifonie).
Un caz extrem este acela in care vocea este doar soptita, situatie cauzata de un factor emotional.
Alt tip particular de voce este puberfonia – apare la barbatul adult care mentine vocea inalta de copil.
Pasul urmator rezultat din acest malmenaj vocal consta in aparitia leziunilor de coarda vocala, precum nodulii sau polipii vocali.
Nodulii vocali sunt procese inflamatorii rezultate ca un fel de „bataturi” ale corzilor vocale din cauza unui prea mare efort vocal.
Polipii sunt leziuni ce constau in acumularea de lichid posthemoragic, tot intr-un context de abuz vocal, de regula acut.
Atat disfoniile functionale, cat si nodulii vocali incipienti se trateaza cu terapie vocala.
Aceasta consta intr-o serie de exercitii personalizate care reeduca pacientul/a sa foneze (sa emita sunete) corespunzator.
In acest mod, pacientul/a isi insuseste o tehnica adecvata, putand face fata provocarilor profesionale.
Trebuie mentionat ca foarte multe astfel de afectiuni apar la profesionistii vocali: cantareti din orice gen, actori, membri ai clerului, cadre didactice, agenti de call-centre, agenti bancari etc.
Toate aceste categorii profesionale se bazeaza pe voce in munca lor si in castigarea traiului de zi cu zi.
Tratament
Polipii vocali, ca si alte leziuni benigne ale corzilor vocale, se trateaza chirurgical, prin operatii care se numesc microlaringoscopii si constau in scoaterea acestor leziuni prin gura, sub control microscopic, sub anestezie generala (asadar pacientul/a doarme in acest timp).
Chiar daca se impune chirurgia, terapia vocala ramane o varianta ajutatoare, caci revenind in mediul ce a dus la abuz vocal, polipii sau nodulii vocali pot sa reapara.
O afectiune subdiagnosticata la noi in tara este disfonia spasmodica, o boala neuromusculara ce duce la contractii bruste si incontrolabile a muschilor laringieni, rezultand o voce foarte stransa, cu accente sugrumate.
Standardul de aur in tratamentul acestei boli este injectarea de toxina botulinica (Botox) in corzile vocale, sub anestezie locala.
Paraliziile de corzi vocale pot aparea consecutiv unei infectii virale sau, destul de frecvent, dupa operatiile de tiroida, din cauza traiectului nervului laringeu recurent in contact cu glanda tiroida.
O varianta a acestora paralizii are voce slaba, suflata, care poate presupune si dificultati la inghitire (aspiratie). In acest caz, coarda vocala afectata este paralizata in pozitie laterala, neputand sa aiba contact pe linia de mijloc cu cealalta coarda, mobila.
Tratament
In aceste cazuri se practica injectari de diverse substante care sa mareasca coarda vocala afectata, ajungand pasiv pana la linia de mijloc, unde sa creeze contact cu cealalta coarda si sa creeze voce.
Pe acelasi principiu, tiroplastiile de tip I presupun insertia unui implant in coarda vocala lateralizata care sa o „impinga” spre linia de mijloc.
Cea mai grava afectiune ce se traduce prin raguseala este cancerul laringian.
Tratament
In functie de localizarea si extensia sa, o echipa multidisciplinara de medici decid, impreuna cu pacientul/a, care ar fi variantele cele mai potrivite de tratament.
Acestea sunt de la terapii conservatoare, doar cu chimio- si/sau radioterapie, la operatii laser ce implica doar regiunea afectata, atata timp cat aceasta regiune este restransa, si pana la laringectomia totala, adica operatia de scoatere a laringelui.
Aceasta ultima varianta este una mutilanta, in care pacientul ramane cu vocea sacrificata, iar respiratia se va realiza prin traheostoma (un orificiu la nivelul gatului anterior), insa salvatoare de viata.
Mii de pacienti din lumea intreaga traiesc cu bine zeci de ani dupa laringectomie, bucurandu-se in continuare de familie si de prieteni.
Chiar daca pacientul/a nu va mai avea vocea sa, exista metode prin care sa produca un anumit tip de voce pentru a putea comunica optim cu anturajul.
O alta mare afectiune subdiagnosticata si subtratata in Romania este refluxul faringolaringian.
Continuarea refluxului gastroesofagian, revarsarea acidului gastric in organele supraesofagiene poate da alte manifestari mai putin specifice si care sa nu includa clasica „arsura” in piept.
Aceste simptome sunt raguseala, tuse seaca preponderent dupa mese sau la culcare, senzatie de secretii, de „flegma” in gat, cu nevoia de a drege des glasul, durere cronica in gat (in absenta leziunilor), senzatie de nod in gat sau chiar de dificultati la inghitire.
Refluxul faringolaringian se poate complica cu rinosinuzite, cancere de faringe sau laringe, aspiratie a acidului gastric in plamani etc.
Ceea ce se ignora la noi in tara este faptul ca acest tip de reflux este, conform datelor din literatura, apanajul ORL-istului, si ca exista un protocol de terapie prin care ORL-istul poate trata eficient aceasta boala, fara a se mai risipi resurse trimitand pacientul/a la gastroenterolog.
Acest protocol insa presupune doze mai mari si mai lungi de medicamente decat cele prescrise in mod obisnuit in refluxul gastroesofagian.
Tratament
Tratamentul refluxului faringolaringian trebuie insotit de regim igienodietetic, precum evitarea alimentelor condimentate, iritante, prajite, a grasimilor, a rosiilor, acriturilor, mezelurilor, citricelor, ciocolatei, cafelei, a bauturilor acidulate sau alcoolice si a fumatului.
De asemenea, se recomanda a nu se lua masa cu mai putin de 2-3 ore inainte de culcare.
Preventia este intotdeauna preferabila tratarii.
Cateva ganduri cheie sunt urmatoarele:
• o raguseala acuta, in context de „raceala”, cu durata de mai putin de trei saptamani, este de apanajul medicului de familie;
• raguseala de peste trei saptamani trebuie sa beneficieze de un consult la ORL-ist, ideal ORL-istul supraspecializat pe voce (foniatru);
• daca apare raguseala ca raspuns la un efort vocal, inseamna ca el trebuie evitat sau ca fonarea (producerea de sunet) trebuie reeducata astfel incat sa poata face fata provocarilor profesionale sau sociale;
• orice leziune laringiana, inclusiv cancerul, este tratabila atata timp cat diagnosticul se realizeaza precoce;
• ideala este preventia, cu un stil de viata echilibrat, cu controlul stresului si echilibrarea emotiilor si evitarea alimentelor si bauturilor care ne fac rau. Fumatul este absolut exclus.
Raguseala care dureaza peste trei saptamani trebuie investigata de ORL-ist, ideal de catre ORL-istul cu competenta de voce (foniatru). La Clinica PriMed se afla unul dintre cele trei aparate ORL de ultima generatie din Bucuresti, ce pot face stroboscopii pe fibroscop si pot diagnostica cu exactitate leziuni sau probleme de finete ale laringelui.
Toti pacientii care au contract cu Casa Nationala de asigurari de Sanatate beneficiaza de servicii medicale gratuite.
Dr. Tudor Ionescu, Medic Specialist ORL, supraspecializat in laringologie la Manchester Royal Infirmary ( Regatul Unit), cu rezidentiat efectuat la Institutul de Fonoaudiologie si Chirurgie Functionala ORL „Prof. Dr. Dorin Hociota” pe sectiile de Foniatrie si Microchirurgie ORL si Oncologie ORL unde a capatat apoi experienta in rinologie si ORL general.
La Spitalul de Copii „Marie Curie” a lucrat pe sectia ORL Pediatric. Dr. Tudor Ionescu nu este doar un medic exceptional, ci si un muzician desavarsit, fiind dirijor fondator al Corului Vox Medicalis, cu peste 250 de concerte in tara si in strainatate si colaborari cu mari nume ale muzicii romanesti. Experienta sa in colaborarile cu profesionisti vocali reprezinta un mare atu in practica sa medicala asupra vocii.