Persoanele care sufera de anxietate sociala au o frica intensa si persistenta de jena, umilinta sau respingerea pe care le-ar putea suferi din partea celorlalti. Aceasta teama extrema poate duce chiar la evitarea situatiilor sociale, adica la izolare sociala.
In timpul pandemiei COVID-19, specialistii au indemnat populatia sa se distanteze fizic de cei din jur, astfel incat sa se protejeze de noul tip de coronavirus. In acest caz, distantarea fizica poate oferi o oarecare alinare persoanelor cu anxietate sociala, dar o lipsa de interactiune poate mentine si chiar agrava, la randul ei, aceasta tulburare de sanatate mintala.
Acest articol are ca scop principal prezentarea efectelor pe care le poate avea pandemia COVID-19 asupra persoanelor cu anxietate sociala. De asemenea, sunt prezentate cateva sfaturi importante cu privire la mentinerea sanatatii mintale in stare optima.
Persoanele ce se confrunta cu anxietatea sociala evita frecvent interactiunile cu alte persoane, deoarece doresc sa nu simta frica. Astfel, distantarea fizica din timpul pandemiei COVID-19 poate face ca persoanele cu anxietate sociala sa evite mai usor socializarea, acest lucru putand oferi o usurare pe termen scurt. Cu toate acestea, trebuie stiut ca evitarea interactiunii sociale poate mentine si anxietatea sociala.
Unul dintre cele mai frecvente si eficiente tratamente pentru anxietatea sociala este terapia cognitiv comportamentala. Terapia cognitiv comportamentala implica expunerea treptata la situatii sociale, lucru ce le permite persoanelor cu anxietate sociala sa conteste gandurile si credintele ce provoaca o parte din temerile lor.
Fara posibilitatea de a mai face acest lucru, persoanele cu anxietate sociala vor intampina dificultati in ceea ce priveste progresul terapiei. In plus, petrecerea timpului in singuratate poate face ca persoanele ce evita interactiunea sociala sa se adapteze mult mai greu atunci cand va veni timpul sa reia activitatile normale.
Pandemia COVID-19 a creat, de asemenea, noi surse de stres pentru persoanele cu anxietate sociala, dar si pentru populatia generala. Astfel, oamenii isi fac mult mai multe griji cu privire la starea de sanatate personala si a celor dragi. Grijile vin si din partea unor incertitudini in ceea ce priveste siguranta financiara si accesul la alimente si consumabile. In plus, sentimentele de izolare si singuratate pot produce sau pot amplifica anumite manifestari ce tin de sanatatea psihica.
Conform Manualului de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintale (DSM-5), persoanele ce traiesc cu anxietate sociala se confrunta cu temeri si anxietati intense in raport cu cel putin o situatie sociala in care cei din jur le-ar putea judeca. Medicii pot pune diagnosticul de anxietate sociala atunci cand simptomele afectiunii dureaza cel putin 6 luni. Evitarea contactului vizual, oferirea de raspunsuri scurte si evazive si discutarea cu un volum al vocii foarte scazut sunt doar cateva alte manifestari ale fobiei sociale.
In plus, in timpul pandemiei COVID-19, persoanele cu anxietate sociala pot observa, de asemenea, ca se simt nelinistite chiar si atunci cand este vorba despre apeluri telefonice sau video.
Majoritatea persoanelor care traiesc cu anxietate sociala vor raporta aparitia simptomelor inainte de implinirea varstei de 20 de ani. Unii oameni pot observa simptomele chiar in timpul copilariei timpurii, dar, din pacate, multi nu isi dau seama ca au de-a face cu o tulburare tratabila.
Terapeutii folosesc terapia cognitiv comportamentala pentru a trata anxietate sociala. Acestia le cer pacientilor sa identifice si sa conteste credintele negative despre socializare. Adesea, rezolvarea acestei cerinte presupune efectuarea unor experimente comportamentale in care pacientul testeaza modul in care face fata situatiilor pe care le considera dificile.
Odata cu trecerea timpului, acest lucru poate demonstra faptul ca situatiile de care se teme un pacient nu reprezinta amenintari, iar ulterior apare o imbunatatire a sentimentelor ce apar in legatura cu respectivele situatii. Cu toate acestea, in timp ce oamenii stau in izolare din cauza pandemiei COVID-19, poate fi foarte dificil sa inceapa sau sa continue acest tip de terapie.
Este esential de cunoscut faptul ca izolarea poate avea efecte negative asupra sanatatii mintale, de aceea este important ca oamenii sa mentina contactul social. Totusi, riscurile cu privire la infectia cu virusul SARS-CoV-2 trebuie diminuate, astfel incat se recomanda chat-urile, apelurile video sau cele telefonice. In acest mod oamenii isi pot pastra legatura cu familia si prietenii, fara a se expune la vreun pericol.
Unele persoane se bazeaza, de asemenea, pe animale de companie pentru a benefica de sprijin emotional. Cu toate acestea, specialistii le recomanda oamenilor ca in aceasta perioada sa limiteze contactul atat cu alte persoane, cat si cu animale straine. De asemenea, se recomanda ca persoanele infectate cu noul tip de coronavirus sa evite complet contactul cu animalele.
Distantarea fizica se refera la un spatiu de cel putin 1,5-2 metri intre persoane. Cu toate acestea, oamenii pot conversa si interactiona de la distanta. In timpul acestei pandemii, expertii chiar incurajeaza oamenii sa continue socializarea pentru a contracara sentimentele de izolare. Totusi, socializarea trebuie facuta in cele mai sigure moduri, astfel incat se recomanda:
• Socializare prin apel sau mesagerie telefonica;
• Apeluri prin sisteme de videoconferinta;
• Conectare si socializare pe platforme sociale;
• Comunicare prin sisteme de email.
Pe langa toate aceste lucruri, este bine de stiut ca multe persoane cu anxietate sociala folosesc exercitiile fizice pentru a ajuta la gestionarea temerilor. Desi multe sali de fitness sunt inchise sau o parte din facilitatile lor sunt blocate, exista numerosi instructori ce apeleaza la diverse platforme online pentru a-si preda mai departe exercitiile.
Sanatatea mintala ar trebui sa reprezinte o prioritate in aceasta perioada dificila. Astfel, oamenii pot lua anumite masuri suplimentare pentru a mentine o stare optima a sanatatii mintale, iar in continuare sunt prezentate cateva dintre aceste masuri.
Limitarea informatiilor cu privire la pandemia COVID-19
Desi populatia trebuie sa fie informata si trebuie sa stie cum progreseaza pandemia, o expunere exagerata la astfel de stiri poate provoca tristete, frica si stres. Astfel, Asociatia Americana de Psihologie sugereaza o restrictionare a cantitatilor de informatii la o limita rezonabila. De asemenea, informarea ar trebui sa fie facuta doar din surse sigure si oficiale, precum Ministerul Sanatatii sau Organizatia Mondiala a Sanatatii.
Adoptarea unei rutine zilnice
Rutinele oamenilor s-au schimbat din cauza distantarii sociale si a izolarii. O rutina zilnica poate ajuta adultii si copiii sa-si mentina un scop in timp ce raman la domiciliu. Aceasta metoda este eficienta in special in cazul persoanelor ce nu mai pot merge la serviciu sau la scoala. Drept exemplu, aceste persoane pot continua sa aiba un program fix de culcare si trezire sau de a lua masa.
Mentinerea unui stil de viata sanatos
A dormi suficient, a manca mese echilibrate si a face exercitii fizice zilnic sunt doar cateva metode ce pot ajuta oamenii sa faca fata mai usor anxietatii. De asemenea, ar trebui sa fie evitate cat mai mult comportamentele nesanatoase, precum consumul de alcool, droguri sau tutun. Persoanele care intampina dificultati in intreruperea acestor comportamente ar trebui sa discute cu un medic sau cu un terapeut.
Continuarea tratamentului
Desi persoanele cu anxietate sociala se pot simti mai bine in contextul izolarii sociale, nu ar trebui sa inceteze sa isi ia medicamentele. Intreruperea oricarui tip de tratament trebuie facuta doar daca medicul a recomandat acest lucru. In plus, apelarea la terapia cognitiv comportamentala poate fi de ajutor in cazul persoanelor cu anxietate sociala. Chiar daca sedintele in mod fizic nu mai sunt posibile, exista unii terapeuti ce ofera servicii online.
Bibliografie:
Banerjee, D. (2020). The other side of COVID-19: Impact on obsessive compulsive disorder (OCD) and hoarding.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7151248/#bib0005
Bowler, J. O.,et al.(2012). A comparison of cognitive bias modification for interpretation and computerized cognitive behavior therapy: Effects on anxiety, depression, attentional control, and interpretive bias.
https://www.apa.org/pubs/journals/features/ccp-80-6-1021.pdf
If you have pets. (2020).
https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/daily-life-coping/pets.html
Keeping your distance to stay safe. (2020).
https://www.apa.org/practice/programs/dmhi/research-information/social-distancing
Lenhard, F.,et al.(2016). Therapist-guided, internet-delivered cognitive-behavioral therapy for adolescents with obsessive-compulsive disorder: A randomized controlled trial [Abstract].
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27993223/
Rose, G. M., & Tadi, P. (2020). Social anxiety disorder.
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK555890/
Stress and coping. (2020).
https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/daily-life-coping/managing-stress-anxiety.html
Sunderland, M.,et al. (2016). From fear to avoidance: Factors associated with the onset of avoidance in people who fear social situations [Abstract].
https://journals.sagepub.com/doi/10.5127/jep.055216
Table 16: DSM-IV to DSM-5 social phobia/social anxiety disorder comparison. (2016).DSM-5 Changes: Implications for Child Serious Emotional Disturbance [Internet].
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK519712/table/ch3.t12/