Antibioticele sunt medicamente care distrug bacteriile sau le ingreuneaza dezvoltarea, si sunt folosite in lupta contra bolilor pe care aceste bacterii le produc. Cu toate acestea, antibioticele sunt inutile in infectiile virale precum raceala si gripa.
Medicii prescriu antibiotice pentru infectiile bacteriene, dar in fata celor virale antibioticele nu au nici un efect. Infectiile virale cele mai frecvente sunt gripa si raceala.
Daca oamenii abuzeaza administrarea de antibiotice, sau le folosesc in mod gresit, bacteriile pot deveni rezistente. Acest lucru inseamna ca antibioticul este mai putin eficient impotriva tipului de bacterie respectiv.
Medicii pot prescrie antibiotice cu spectru de actiune larg pentru a trata o varietate mare de infectii. Antibioticele cu spectru de actiune restrans sunt eficiente doar impotriva catorva tipuri de bacterii.
Unele antibiotice actioneaza asupra bacteriilor aerobe - care au nevoie de oxigen pentru a supravietui -, iar altele au efect asupra celor anaerobe, care nu necesita oxigen.
In unele cazuri, antibioticele sunt folosite pentru a preveni o infectie bacteriana, cum ar fi inainte de o interventie chirurgicala.
Cele mai frecvente efecte adverse ale antibioticelor sunt: diaree, greata, varsaturi, iritatii, discomfort gastric, indigestie, balonare, lipsa poftei de mancare, infectii fungice ale tubului digestiv si ale vaginului in cazut administrarii de lunga durata a antibioticelor.
Efecte adverse mai putin intalnite, dar mai serioase, sunt: pietre la rinichi (administrare de sulfamide), turburari de coagulare (cefalosporine), sensibilitate la lumina (tetracicline), boli de sange (trimetoprim), surditate (eritromicina si aminoglicozide).
Unele persoane, in special adultii, pot suferi de boli inflamatorii intestinale care pot provoca diaree severa cu sange, insa in cazuri mai rare.
Pot aparea, de asemenea, si efecte adverse la nivelul inimii, precum batai neregulate si tensiune arteriala scazuta. Daca ai probleme cardiace deja existente inainte de administrarea de antibiotice, este important sa vorbesti cu medicul despre riscuri.
In afara de efectele adverse mentionate, o persoana poate fi de asemenea alergica la antibiotice. Cea mai frecventa este alergia la penicilina. Efectele adverse asociate alergiei la penicilina includ iritatii cutanate, umflarea limbii si a fetei, si dificultate in respiratie. Este important sa comunicati medicului sau farmacistului o eventuala alergie la antibiotice, deoarece consecintele pot fi fatale intr-un soc anafilactic.
De asemenea, femeile gravide trebuie sa fie precaute in legatura cu administrarea de antibiotice, si trebuie sa consulte un medic inainte de a face acest lucru.
Daca o persoana ia anticonceptionale, antibioticele pot scadea efectul acestora.
Unele studii au descoperit faptul ca antibioticele cu spectru de actiune larg pot crea o predispozitie pentru boala Parkinson, aceasta manifestandu-se la 10-15 ani de la administrare. Acest lucru poate fi explicat prin efectele distructive ale acestor medicamente asupra microflorei bacteriene normale de la nivel intestinal.
In plus, s-a descoperit o legatura intre administrarea de antibiotice si instalarea deliriumului (sindrom confuzional) la unii pacienti. Antibioticele sunt cunoscute pentru producerea de efecte adverse neurologice prin toxicitatea pe care o produc in organism.
Desi rar, sindromul Stevens-Johnson - o afectieune a pielii si mucoaselor - poate aparea in urma administrarii de antibiotice, mai ales beta-lactamine. Simptomele acestui sindrom sunt asemanatoare racelii, cum ar fi febra si durerea in gat.
Ele pot fi urmate de basici si iritatii la nivelul pielii care se intind si pot duce la indepartarea unui strat de piele. Alte simptome sunt: durere la nivelul pielii, tuse, dureri ale cavitatii bucale.
Rezistenta la antibiotice constituie de asemenea un efect advers major la nivel de populatie.
Din ce in ce mai multe clase de antibiotice nu mai pot face fata infectiilor bacteriene din cauza abuzului care a declansat mutatii genetice ale acestora, ceea ce le confera rezistenta. Unul dintre motivele acestui fenomen este proasta intelegere a diferentelor intre bacterii, virusuri, si alti patogeni.
Desi sunt fabricate din ce in ce mai multe antibiotice, bacteriile par a fi permanent cu un pas in fata medicinei moderne. Asadar, se recomanda administrarea de antibiotice doar la recomandarea medicului.
Antibioticele ar trebui administrate numai la recomandarea medicului, in doza prescrisa de acesta. In nici un caz nu ar trebui sa marim doza sau sa prelungim timpul de administrare, deoarece acest lucru poate duce la aparitia efectelor adverse si la instalarea rezistentei.
De asemenea, respectarea indicatiilor primite de la medic in ceea ce priveste perioada zilei in care medicamentul trebuie administrat este foarte importanta. Unele medicamente trebuie luate inainte sau dupa masa, o data pe zi sau de trei ori, la un interval de timp fix.
NU rupe tabletele de antibiotice pentru a le putea inghiti mai usor. Pentru unele medicamente, acest lucru poate duce la disparitia efectului terapeutic dorit deoarece nu poate fi absorbit corespunzator.
NU inghiti antibioticele cu suc de fructe, produse lactate, sau alcool, deoarece acestea pot influenta absorbtia medicamentului. Sucul de grapefruit si suplimentele alimentare care contin calciu pot de asemenea sa scada semnificativ efectele antibioticului.
NU lua antibiotice fara ca acestea sa fi fost recomandate de un medic, si NU oferi tabletele de antibiotic altor persoane. Pe langa faptul ca risti un soc anafilactic cu consecinte fatale, necunoasterea tipului de infectie - bacteriana, fungica, sau virala - poate duce la administrarea fara rost a antibioticelor si la instalarea rezistentei bacteriilor la tratament.
Antibioticele sunt medicamente prescrise de catre medic impotriva infectiilor bacteriene.
Ele nu trebuie administrate fara a fi recomandate de catre un cadru medical specializat deoarece exista numeroase efecte adverse, cele mai serioase fiind socul anafilactic si instalarea rezistentei bacteriilor la antibiotice.
Bibliografie
Additional source: Drug-induced cognitive impairment in the elderly, Moore AR et al., Drugs and Aging, doi: 10.2165/00002512-199915010-00002, published July 1999, .
abstract
Antibiotics. (2016, June 9)
nhs.uk/conditions/Antibiotics-penicillins/Pages/Introduction.aspx
Mayo Clinic Staff. (2018). Stevens-Johnson syndrome.
mayoclinic.org/diseases-conditions/stevens-johnson-syndrome/symptoms-causes/syc-20355936
Respiratory tract infections. (2015, April 14)
nhs.uk/Conditions/Respiratory-tract-infection/Pages/Introduction.aspx
The bacterial challenge: time to react. (2009, September)