Epistaxisul este termenul medical care face referire la sangerarile provenite de la nivelul nasului. Hemoragiile nazale survin atunci cand vasele de sange aflate la nivelul mucoasei nasului sunt deteriorate si incep sa sangereze. In cazuri rare, hemoragiile nazale pot sa apara si prin lezarea vaselor de sange mai mari situate in partea din spate a nasului.
Cazurile de epistaxis pot fi intalnite frecvent si nu reprezinta intotdeauna motive de ingrijorare. Astfel, exista si situatii in care sangerarile de acest tip pot impune vizita la medic.
Potrivit specialistilor din domeniul medical, cele mai frecvente cauze ale sangerarilor nazale sunt reprezentate de expunerea la aerul uscat sau rece si atingerea sau frecarea frecventa a nasului.
Totusi, pot exista si alte cauze potentiale, precum alergiile, sinuzitele cronice sau racelile frecvente. Hemofilia si teleangiectazia hemoragica ereditara reprezinta alte afectiuni ce ar putea produce sangerari la nivel nazal. De asemenea, lezarea nasului, administrarea unor tratamente cu medicamente anticoagulante sau chiar consumul de cocaina ar putea avea acelasi efect.
Este important de cunoscut faptul ca sangerarile nazale pot fi provocate uneori chiar si de hipertensiunea arteriala. Intrucat aceasta din urma nu provoaca intotdeauna o simptomatologie vasta, este important ca populatia sa isi verifice in mod periodic tensiunea arteriala.
Persoanele hipertensive trebuie sa isi urmeze tratamentele primite de la medic in mod corect, iar cazurile in care sangerarile nazale sunt frecvente ar trebui investigate cat mai rapid.
Persoanele ce experimenteaza epistaxisul trebuie sa ramana calme si sa nu intre in panica. Chiar daca sangerarea pare a fi in cantitati mari, de multe ori nu reprezinta un motiv real de ingrijorare.
Pentru a opri sangerarile nazale, o persoana poate urma o anumita serie de pasi.
In primul rand, persoanele afectate trebuie sa se aplece usor in fata, tocmai pentru a-i permite sangelui sa iasa din nas si sa picure in jos. Intotdeauna capul trebuie sa fie situat peste nivelul inimii. Ulterior acestor lucruri, partile moi ale nasului trebuie sa fie prinse intre degetul mare si cel aratator (intre police si index).
Presiunea trebuie mentinuta pentru aproximativ 5 minute, iar respiratia trebuie realizata pe la nivelul cavitatii bucale. In cazul in care sangerarea nu s-a oprit dupa acest interval, specialistii recomanda repetarea procesului pentru alte 5 minute. Daca si dupa aceasta perioada exista sangerare, presiunea trebuie realizata pana la 20 de minute.
Inflamatia poate fi redusa prin aplicarea in zona nasului a unei comprese reci. De asemenea, acest lucru ajuta la reducerea sanselor ca sangerarea sa inceapa din nou.
Dupa ce sangerarea s-a oprit, persoana in cauza trebuie sa evite activitatile care ar putea duce la o noua sangerare, de exemplu suflarea nasului sau atingerea sa.
Copiii sunt mult mai predispusi la instalarea epistaxisului decat adultii, deoarece isi ating mult mai frecvent nasul si isi deterioreaza astfel mucoasa fragila din interior. Parintii trebuie sa ajute copiii sa isi opreasca sangerarile, iar pentru acest lucru pot tine cont de anumite aspecte.
Copiii trebuie sa se aplece spre inainte pentru a lasa sangele sa iasa din nas, dar se indica captarea acestuia cu un prosop inchis la culoare. Acest lucru este indicat, deoarece sangele nu ar trebui sa fie vizibil pentru copii.
Multi dintre acestia sunt sensibili si ar putea suferi sau s-ar putea speria la vederea sangelui. De asemenea, la nivelul nasului trebuie realizata o presiune constanta, iar pentru acest lucru se indica folosirea unor cleme speciale sau prinderea cu degetele in cazul in care copiii permit acest lucru.
Pentru a opri sangerarea, parintii trebuie sa distraga copiii de la ceea ce se intampla. Pentru acest lucru pot fi folosite anumite tehnici speciale, precum setarea unui cronometru, citirea unei carti cu voce tare, vizionarea unei emisiuni televizate sau fredonarea unei melodii preferate.
Toate acestea trebuie realizate pentru 5 minute, ulterior verificand daca sangerarea a incetat.
In cazul in care hemoragia persista, parintii trebuie sa realizeze presiune inca 5 minute. Daca problema persista mai mult de 20 de minute, parintii sau ingrijitorii copiilor ar trebui sa solicite tratament medical cat mai rapid.
Persoanele care au hemoragii nazale cronice pot necesita anumite metode de tratament medicamentoase pentru a reduce sangerarea. Spre exemplu, persoanele afectate pot necesita spray-uri nazale ce au ca efect constrictia vaselor de sange de la nivelul nasului.
In cazul in care sangerarile nazale nu pot fi oprite prin tratamente efectuate la domiciliu, exista si alte abordari medicale ce pot ajuta. De exemplu, medicul poate apela la cauterizare.
Aceasta implica un dispozitiv special care utilizeaza caldura pentru a sigila vasele de sange, astfel incat sa nu mai sangereze.
Exista si cazuri in care medicii pot apela la medicamente intravenoase pentru a opri sangerarile nazale, mai ales cand acestea sunt in cantitati excesive.
Aceste medicamente nu sunt utilizate in toate cazurile de epistaxis, fiind indicate mai ales in cazul persoanelor cu tulburari de sangerare. Hemoragiile excesive pot fi oprite si prin utilizarea de produse hemostatice de actualitate.
In cazuri rare si severe, medicii pot apela la transfuzii de sange sau interventii chirurgicale pentru a sutura vasele de sange din nas care sangereaza si produc probleme.
Una dintre cele mai frecvente abordari pe care o poate avea in vedere o persoana atunci cand doreste sa opreasca un epistaxis consta in introducerea unor pansamente in nas. Desi umplerea narilor cu tifon sau vata poate sa para o idee buna, aceasta procedura poate agrava sangerarea, iritand in continuare tesuturile nazale.
De asemenea, atunci cand tamponul format este eliminat, acesta poate disloca cheagul de sange care s-a format, sangerarea avand un risc mare de a incepe din nou.
Unele persoane ar putea incerca, de asemenea, sa se aseze in decubit dorsal pentru a evita ca sangele sa iasa din nas. Acest lucru nu este corect, deoarece face ca sangele sa ajunga pe partea din spate a gatului.
Din acest loc, sangele se poate scurge chiar si in stomac, provocand iritatii la acest nivel. In plus, copiii pot suferi tuse sau sufocare din cauza acestui lucru. Patrunderea sangelui in stomac nu este un lucru placut, putand sa produca si alte manifestari, de exemplu greturi si varsaturi.
Daca epistaxisul nu se opreste dupa aproximativ 20 de minute de ingrijiri la domiciliu, persoanele afectate ar trebui sa solicite asistenta medicala, deoarece este posibil ca sangerarea sa nu se opreasca fara tratament medical.
Exista si alte situatii in care sangerarile nazale ar trebui sa indice vizita la medic, de exemplu atunci cand survin in urma unor accidente sau leziuni grave.
Medicul trebuie consultat rapid chiar si atunci cand sangerarile produc paloare, transpiratii sau slabiciune. In plus, sangerarile la nivelul cavitatii bucale reprezinta alte motive de ingrijorare si care necesita sprijin medical. Aproximativ 10% din hemoragiile nazale necesita interventii medicale, iar copiii si batranii au mai multe sanse de a avea nevoie de ajutor specializat.
Este important de retinut si faptul ca sangerarile nazale ce survin frecvent trebuie evaluate de medic. Verificarea acestor este esentiala, deoarece pot semnala prezenta unor afectiuni medicale subiacente ce trebuie tratate.
Bibliografie:
How to stop a nosebleed. (2015). https://www.healthychildren.org/English/health-issues/injuries-emergencies/Pages/How-to-Stop-a-Nosebleed.aspx
Nosebleed treatment with a bleeding disorder. (2015). https://www.childrensmn.org/educationmaterials/childrensmn/article/15582/nosebleed-treatment-with-a-bleeding-disorder/
Tabassom, A., & Cho, J. J. (2019). Epistaxis (nose bleed). https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK435997/