Termenul de bullying este destul de recent introdus in tara noastra. Cu toate acestea, fenomenul pe care il prezinta este regasit de foarte mult timp in scoli, iar multi copii au de suferit din acest motiv. Bullying-ul inseamna intimidare si hartuire, identificandu-se prin trei caracteristici importante: intentie, repetare si putere.
Un bataus sau un agresor intentioneaza sa provoace durere, fie prin vatamari fizice, fie prin cuvinte sau comportamente rele, acest lucru avand loc in mod repetat. Conform specialistilor, baietii au mai multe probabilitati sa intimideze fizic, in timp ce fetele sunt mai predispuse la intimidare psihologica.
Bullying-ul este un model de comportament, mai degraba decat un incident izolat. Copiii care agreseaza au de obicei un statut social mai ridicat sau o pozitie de putere perceputa a fi mai buna, de exemplu in cazul copiilor cu varste mai mari sau a celor perceputi a fi mai populari. Cei mai vulnerabili copii se confrunta cu un risc mai mare de a fi intimidati, iar studiile au observat faptul ca acestia provin din comunitati marginalizate si din familii sarace sau au diferite etnii sau dizabilitati.
In cadrul scolilor, dar nu numai, bullying-ul poate sa apara in mediul real sau chiar in cel online. Cyberbullying-ul apare adesea prin intermediul paginilor sociale, dar si prin e-mail, SMS sau alte platforme online pe care copiii interactioneaza. Deoarece este posibil ca parintii sa nu urmareasca intotdeauna ceea ce fac copiii lor pe aceste platforme, poate fi dificil sa se cunoasca momentul in care acestia sunt agresati sau cand devin agresori.
Bullying-ul poate fi devastator pentru increderea si stima de sine a copiilor. Acesta fenomen poate avea efecte asupra copiilor intimidati, a celor ce intimideaza si chiar a celor care doar asista la evenimentele respective.
Bullying-ul este corelat cu multiple efecte negative, inclusiv impactul asupra sanatatii mintale, a consumului de substante si a suicidului. Este important ca parintii si cadrele didactice sa inteleaga ca intimidarea poate avea atat efecte pe termen scurt, cat si pe termen lung a tuturor celor implicati. In timp ce majoritatea cercetarilor cu privire la intimidare in scoli se axeaza pe copiii si adolescentii hartuiti, este important de retinut ca si agresorii sau martorii sunt afectati tot in mod negativ. Astfel, pot exista consecinte negative psihologice, fizice si academice.
Efectele psihologice ale bullying-ului includ depresia, anxietatea, diminuarea stimei de sine, comportamente autodistructive (in special pentru fete), consum de alcool si droguri, agresiune si implicare in acte de violenta (in special pentru baieti).
In timp ce bullying-ul poate duce la probleme de sanatate mintala pentru orice copil, cei care au deja dificultati de sanatate mintala sunt chiar mai susceptibili de a fi intimidati si de a experimenta efectele negative asociate.
In plus, se observa faptul ca elevii care au fost agresati in mediul online au avut niveluri si riscuri mai mari de depresie, ganduri suicidale, ostilitate si delicventa decat cei agresati in mediul real.
Efectele fizice ale intimidarii pot fi evidente si imediate, precum ranile suferite in urma unei agresiuni fizice. Cu toate acestea, stresul continuu corelat cu hartuirea poate duce, de asemenea, la probleme fizice in timp. De exemplu, un copil hartuit poate dezvolta tulburari de somn, dureri de cap, dureri gastrice, palpitatii, ameteli, dureri cronice si chiar fenomene de somatizare.
Trairea frecventa a unor agresiuni poate afecta sistemul imunitar si poate afecta nivelurile de cortizol, un hormon asociat cu nivelurile crescute de stres. In plus, studiile imagistice au aratat ca activitatea creierului poate fi afectata de intimidare, lucru ce poate ajuta la explicarea comportamentelor regasite la copiii hartuiti.
Cercetarile au constatat ca intimidarea poate avea un impact negativ chiar si asupra rezultatelor la invatatura. Astfel, copiii hartuiti pot avea note mai mici, lucruri observate de la nivelul gradinitei si pana la finalul liceului.
In ceea ce priveste efectele resimtite de copiii care agreseaza si copiii care asista la agresiuni, cercetatorii sunt nevoiti sa mai realizeze anumite studii pentru a avea rezultate mai exacte. Totusi, studiile efectuate indica rezultate diferite in functie de situatie. De exemplu, rezultatele sunt diferite in cazul copiilor ce au sustinut agresorul sau a celor care au aparat victima.
De asemenea, sunt importante si motivele pentru care unii copii au intervenit sau nu in agresiune. In orice caz, s-a constatat faptul ca martorii pot prezenta anxietate si temeri de repersalii, iar agresorii pot avea un risc mai mare de comportamente violente la varsta adulta. Abuzul de alcool si de droguri in adolescenta reprezinta alte efecte ce pot fi resimtite de elevii agresori.
Parintii joaca un rol extrem de important in ceea ce priveste fenomenul de bullying. Daca un copil este agresat, acesta are nevoie de indrumare, dragoste si sprijin din partea parintilor. De asemenea, parintii copiilor agresati trebuie sa ia masuri pentru a preveni agresiunile urmatoare.
In primul rand, parintii trebuie sa fie atenti la anumite semne ce ar putea indica agresiunile fizice sau psihice. De exemplu, parintii pot observa echimoze si zgarieturi sau pot observa sentimente de tristete, lipsa dorintei de a merge la scoala, lipsa prietenilor si scaderea randamentului scolar.
Parintii trebuie sa reprezinta un exemplu pentru copii. Ei trebuie sa le arate acestora cum sa isi trateze colegii, facand acelasi lucru cu oamenii din jur. Este important de observat faptul ca parintii reprezinta exemple pentru copii chiar si in mediul online. In plus, copiii doresc sa fie ascultati deschis si calm, iar parintii trebuie sa le acorde aceasta sansa.
Parintii trebuie sa le spuna copiilor ca ii cred, ca sunt bucurosi ca acestia le impartasesc suferintele lor si ca doresc sa ii ajute cat mai mult. Astfel, comunicarea reprezinta un element important prin care parintii pot detecta problemele avute de copiii lor si prin care ii pot ajuta.
Pentru a stopa fenomenul de bullying, acesta trebuie sa fie inteles cat mai bine de copii. Copiii care stiu ce este intimidarea si hartuirea pot sa le identifice mai bine. Astfel, acestia pot vorbi mai usor despre bullying daca acesta li se intampla lor sau altora. De asemenea, copiii trebuie sa cunoasca anumite modalitati prin care sa fie in siguranta fata de bullying, dar si metode prin care sa solicite si sa obtina ajutor.
Copiii trebuie sa discute cu un adult de incredere atunci cand sunt supusi fenomenului de bullying sau cand observa ca un alt copil este supus acestuia. Adultii pot oferi confort, sprijin si sfaturi, chiar daca nu pot rezolva problema in mod direct. Elevii trebuie incurajati sa raporteze intimidarea ori de cate ori o observa.
Copiii ce agreseaza trebuie educati cu privire la comportamentul lor daunator, iar cei agresati trebuie sa invete sa puna punct agresiunilor in mod adecvat. In orice caz, strategiile utilizate trebuie sa fie lipsite de violenta si trebuie sa ofere siguranta ambelor parti.
Bibliografie:
How to talk to your children about bullying, https://www.unicef.org/end-violence/how-talk-your-children-about-bullying
School-age bullying: helping your child, https://raisingchildren.net.au/school-age/behaviour/bullying/school-bullying-helping
Effects of Bullying, https://www.stopbullying.gov/at-risk/effects/index.html
Consequences of Bullying, https://www.stopbullying.gov/research-resources/consequences-of-bullying/index.html
How to stop bullying in schools: What works, what doesn't, https://www.today.com/parents/how-stop-bullying-schools-what-works-what-doesn-t-t159669
How to Prevent Bullying, https://www.stopbullying.gov/prevention/index.html