Cascatul este un proces in mare parte involuntar si implica deschiderea larga a gurii pentru o respiratie profunda, aceasta avand ca scop umplerea plamanilor cu aer.
In principal, cascatul este un raspuns firesc la oboseala si este declansat de somnolenta. Cascatul poate avea durata scurta sau poate dura chiar si cateva secunde inainte de expirul cu gura deschisa. Umezirea ochilor, intinderea membrelor si suspinele care se aud sunt doar cateva elemente ce pot insoti cascatul.
Cercetatorii nu sunt exact siguri de ce are loc cascatul, dar declansatorii obisnuiti includ oboseala si plictiseala. De asemenea, cascatul poate sa apara atunci cand o persoana este vazuta sau auzita cum casca, dar si atunci cand se vorbeste sau citeste despre acest fenomen.
Astfel, se considera ca aceasta actiune este contagioasa si poate avea de-a face cu anumite elemente ale comunicarii sociale. In plus, un studiu realizat in anul 2013 a sugerat ca temperatura creierului poate fi scazuta prin intermediul cascatului.
Trebuie stiut ca acest proces este normal, dar poate surveni si in mod patologic, mai ales atunci cand apare in mod excesiv. Cascatul excesiv este cascatul ce apare mai mult de o data pe minut. Desi acest exces este de obicei atribuit unei persoane plictisite sau somnolente, specialistii afirma ca poate fi si un simptom al unei probleme medicale de baza.
Anumite afectiuni de sanatate pot provoca reactii vasovagale, acestea avand drept rezultat cascatul in exces. In timpul unei astfel de reactii, nervul vag este suprasolicitat si are parte de o activitate crescuta.
Este important de cunoscut faptul ca nervul vag (nervul X) se intinde de la nivelul creierului pana la nivel abdominal. Cand nervul vag devine mai activ, ritmul cardiac si tensiunea arteriala scad semnificativ. Astfel, cascatul poate indica diferite afectiuni, de la tulburari de somn si pana la afectiuni cardiace grave.
Specialistii nu cunosc inca motivele exacte ale cascarii excesive. Cu toate acestea, este cunoscut faptul ca somnolenta si oboseala sunt factori ce duc frecvent la cascat.
Diferite tulburari de somn, precum apneea de somn sau narcolepsia, reprezinta alte motive pentru care unele persoane pot experimenta cascat in exces. Este posibil ca o persoana sa nu isi dea seama ca are probleme cu somnul, precum in cazul apneei obstructive de somn.
Totusi, exista si alte simptome ce se pot asocia si pot fi detectate pe timpul zilei, precum dificultatile de concentrare, reactionarea lenta, iritabilitatea, lipsa motivatiei sau slabiciunea musculara.
De asemenea, anumite reactii adverse ale unor medicamente pot avea acest efect. Printre cele mai frecvente astfel de medicamente se regasesc cele utilizate pentru tratarea depresiei si anxietatii, cum ar fi inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei.
Chiar si anxietatea este un declansator al cascatului. Aceasta afecteaza inima, sistemul respirator si nivelul de energie, toate acestea influentand cascatul.
Desi mai putin obisnuit, cascatul excesiv poate indica si un infarct sau o hemoragie la nivel cardiac. Astfel, oamenii ar trebui sa fie foarte atenti atunci cand cascatul se asociaza cu durere in piept, scurtarea respiratiei, greata, dezorientare si vertij.
Prezenta unor tumori cerebrale, epilepsia si scleroza multipla sunt alti factori incriminati. In plus, insuficienta hepatica si incapacitatea corpului de a-si gestiona corect temperatura sunt alte cauze medicale ale cascatului.
Vizita la medic se impune atunci cand o persoana observa o crestere brusca a frecventei cascatului in ultimul timp sau atunci cand cascatul survine fara un motiv aparent.
Trebuie retinut ca vizita la medic este foarte importanta atunci cand cascatul devine frecvent, deoarece medicul este singura persoana competenta ce poate stabili daca motivele sunt reprezentate sau nu de anumite probleme medicale.
Pentru a detecta cauza medicala a cascatului excesiv, medicul poate solicita anumite informatii cu privire la obiceiurile de somn. Astfel, se doreste asigurarea faptului ca persoana intervievata beneficiaza de un somn odihnitor si adecvat.
Acest lucru poate ajuta medicul sa stabileasca momentul in care cascatul survine ca urmare a oboselii sau a unei tulburari de somn. Dupa solutionarea eventualelor probleme corelate cu somnul, medicul va efectua diferite alte teste pentru a detecta alte cauze posibile ale cascatului excesiv.
Electroencefalograma, prescurtata EEG, reprezinta una din investigatiile ce poate fi realizata pentru a detecta cauzele cascatului. Aceasta investigatie ajuta la masurarea activitatii electrice din creier, detectand astfel epilepsia si alte afectiuni de la nivel cerebral.
De asemenea, medicul poate solicita o scanare IRM (Imagistica prin Rezonanta Magnetica). Aceasta investigatie foloseste magneti foarte puternici si unde radio pentru a produce imagini detaliate ale structurilor corporale.
Aceste imagini sunt adesea folosite pentru a diagnostica afectiunile maduvei spinarii si ale creierului, cum ar fi tumorile sau scleroza multipla. O scanare IRM este benefica si pentru evaluarea functiei inimii si pentru detectarea unor eventuale probleme cardiace.
In cazul in care cascatul excesiv este provocat de administrarea unor anumite medicamente, medicul poate recomanda o doza mai mica sau inlocuirea acestora.
Este important ca schimbarile de tratament sa fie realizate doar sub stricta indrumare a medicului, fiind interzisa medicatia sau oprirea tratamentelor conform propriilor convingeri. Oprirea tratamentului prescris de medic poate duce la complicatii suplimentare, uneori mult mai grave decat cascatul.
Atunci cand cascatul apare in urma unor tulburari de somn, medicul poate recomanda anumite tratamente medicamentoase sau tehnici de combatere a insomniilor. Pentru a obtine un somn mai odihnitor, pacientii pot fi sfatuiti sa utilizeze anumite dispozitive speciale pentru respiratie, sa realizeze inainte de culcare anumite exercitii fizice, sa reduca nivelul de stres si sa adopte un program regulat de somn.
Cascatul excesiv poate fi un simptom al unei afectiuni medicale mai grave, precum epilepsia sau insuficienta hepatica. In aceste cazuri interventia terapeutica este mai complexa, problema de baza trebuind tratata imediat.
Cascatul este un raspuns automat al organismului la oboseala, plictiseala si chiar anxietate. Cascatul este fiziologic in cele mai multe din cazuri, dar exista si momente in care poate ascunde existenta unor afectiuni de sanatate.
Spre exemplu, cascatul poate indica prezenta epilepsiei, a unor tumori cerebrale sau a unor tulburari de somn. De asemenea, acest fenomen poate fi considerat a fi efectul advers al unor medicamente, precum cele indicate in depresie si anxietate.
Atunci cand o persoana considera ca frecventa cascatului este mult mai mare ca de obicei sau ca acest obicei survine fara un motiv cunoscut, de exemplu oboseala, medicul trebuie informat cat mai curand. Acesta poate evalua corect situatia si poate indica tratament adecvat atunci cand cascatul este produs de o anumita problema de sanatate.
Vizita la medic este foarte importanta, deoarece unele afectiuni ce produc cascatul excesiv pot fi foarte grave, punand in pericol viata.
Bibliografie:
Brynie F. (2011). Why do you yawn when you’re not sleepy? psychologytoday.com/blog/brain-sense/201111/why-do-you-yawn-when-youre-not-sleepy
Gupta S, et al. (2013). Yawning and its physiological significance. DOI: 10.4103/2229-516X.112230
Mayo Clinic Staff. (2017). MRI. mayoclinic.org/tests-procedures/mri/about/pac-20384768
Mayo Clinic Staff. (2018). EEG (electroencephalogram). mayoclinic.org/tests-procedures/eeg/basics/definition/prc-20014093
Pal S, et al. (2009). A case of excessive yawning with citalopram. ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2708013/
Stacy Sampson (2019). What causes excessive yawning? https://www.medicalnewstoday.com/articles/324401.php