Coloana vertebrala este alcatuita din 33-34 de vertebre care se conecteaza si formeaza canalul spinal. Acest canal adaposteste maduva spinarii, structura ce se extinde de la baza craniului pana la zona inferioara a spatelui. De la nivelul maduvei spinarii, prin golurile lasate de vertebre, anumite radacini nervoase se ramifica pentru a-si urma traiectul normal in organism.
Stenoza spinala este o afectiune care produce compresia nervilor de la nivelul coloanei vertebrale. Ea apare atunci cand golurile dintre vertebre devin mai mici, ducand la ingustarea canalului spinal. In cele din urma, aceasta ingustare va afecta si maduva spinarii si radacinile nervoase de la acest nivel. Stenoza spinala poate duce la o serie de simptome ce includ durerea, slabiciunea si parestezia in anumite regiuni ale organismului, dar mai ales la nivelul picioarelor.
Stenoza spinala poate fi congenitala sau dobandita. Stenoza spinala congenitala este prezenta inca de la nastere, de obicei fiind rezultatul existentei unui canal vertebral mic. Stenoza spinala dobandita se dezvolta fie ca urmare a modificarilor coloanei vertebrale legate de varsta, fie ca un simptom al unei alte afectiuni medicale.
Urmatorii factori cresc riscul de dezvoltare a stenozei vertebrale:
- Existenta scoliozei – scolioza reprezinta un defect al coloanei vertebrale, fiind reprezentat de curbarea in lateral a acesteia;
- Suferirea unor leziuni anterioare la nivelul coloanei vertebrale, dar si a unor interventii chirurgicale la acest nivel;
- Excesul de fluor sau de calciu din organism.
Osteoartrita este cea mai frecventa cauza a stenozei spinale dobandite. Osteoartrita este o forma degenerativa a artritei care poate provoca modificari ale coloanei vertebrale si ale structurilor inconjuratoare pe masura ce o persoana imbatraneste.
Unele dintre aceste modificari pot provoca ingustarea canalului spinal. Exemplele includ:
- Dezvoltarea de cresteri osoase la nivelul vertebrelor, numite pinteni sau osteofite;
- Degenerarea si inflamarea articulatiilor dintre vertebre;
- Ingrosarea ligamentelor care sustin coloana vertebrala.
Urmatoarele tipuri de artrita pot provoca, de asemenea, stenoza spinala:
- Artrita reumatoida;
- Spondilita anchilozanta;
- Boala Paget.
Alte afectiuni medicale care pot provoca stenoza coloanei vertebrale includ:
- Tumorile aflate la nivelul maduvei spinarii sau in alte locuri ale coloanei vertebrale;
- Scolioza.
Persoanele cu stenoza spinala pot prezenta urmatoarele simptome la nivelul membrelor inferioare:
- Dureri severe;
- Amorteala;
- Slabiciune;
- Crampe.
In cele mai multe cazuri, aceste simptome debuteaza lent si se agraveaza odata cu trecerea timpului. In cazuri grave, persoana afectata poate prezenta pareza sau plegie la nivelul membrelor inferioare. Aceasta situatie este considerata o urgenta medicala, iar persoanele ce o experimenteaza trebuie sa solicite urgent interventia medicala.
Unii oameni dezvolta un tip de stenoza spinala numita sindrom de coada de cal sau cauda equina. Acest sindrom afecteaza radacinile nervoase de la baza coloanei vertebrale, fiind o afectiune grava. Fara tratament adecvat, sindromul de coada de cal poate duce la paralizie permanenta si incontinenta fecala si urinara.
Simptomele cele mai frecvente includ:
- Durere care calatoreste la nivelul unui picior, specifica afectarii nervului sciatic;
- Slabiciune la unul sau ambele picioare;
- Dificultati de mers;
- Tulburari ale actului de defecatie;
- Tulburari ale actului de mictiune;
- Pierderea senzatiilor de la nivelul organelor genitale, anusului si coapselor interne;
- Pierderea functiei sexuale.
Pentru a diagnostica stenoza spinala, medicii trebuie sa fie informati cu privire la simptomatologia resimtita, dar si despre istoricul medical personal si familial. De asemenea, medicii vor realiza examenul fizic al pacientilor. Ulterior acestor etape preliminare pot fi solicitate investigatii suplimentare prin care sa se confirme diagnosticul. Acestea includ:
- Radiografia coloanei vertebrale – prin aceasta investigatie se pot detecta modificarile produse de osteoartrita;
- Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) sau tomografia computerizata (CT) – aceste investigatii pot ajuta la detectarea modificarilor existente la nivelul coloanei vertebrale;
- Mielografia – ajuta la analiza maduvei spinarii prin injectarea unei substante de contrast;
- Electromiografia – evalueaza starea muschilor si nervilor prin intermediul unor electrozi speciali.
Pe langa acestea, medicii pot solicita teste suplimentare, precum cele de sange. Cu ajutorul lor, specialistii pot exclude diferite alte cauze ale simptomelor.
Stenoza spinala este o afectiune ce se poate agrava odata cu trecerea timpului. Desi nu exista un tratament curativ, o combinatie optima de alte tratamente poate ajuta la ameliorarea simptomelor si la diminuarea efectelor afectiunii. Optiunile de tratament includ metode medicamentoase. Anumite medicamente ce ajuta in calmarea durerii, precum antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), pot fi de ajutor in cazurile usoare.
In unele cazuri, simptomele severe sau agravate pot fi ameliorate doar prin interventii chirurgicale de decompresie. Interventia chirurgicala destinata stenozei spinale implica indepartarea cresterilor osoase si ale altor tesuturi inflamate de la nivelul canalului spinal. Prin aceasta metoda se elibereaza presiunea exercitata asupra nervilor si maduvei spinarii. Dificultatea interventiei chirurgicale depinde de severitatea afectiunii. Exista interventii ce presupun deschiderea coloanei vertebrale, dar si interventii minim invazive. Acestea din urma implica ghidarea unei camere video de mici dimensiuni printr-o incizie mica, alaturi de diferite instrumente chirurgicale. Metodele minim invazive au sanse mai reduse de a dauna muschilor si tesuturilor moi, dar si riscuri mai mici de infectie.
Realizarea de exercitii fizice in mod regulat ajuta la intarirea muschilor de la nivelul spatelui si membrelor. Prin intermediul acestui lucru sunt imbunatatite flexibilitatea, echilibrul si mobilitatea. Specialistii recomanda ca persoanele cu stenoza spinala sa realizeze cel putin trei sesiuni de activitate fizica de cate 30 de minute in fiecare saptamana. Exercitiile ideale ar trebui sa includa exercitii bazate pe flexia spatelui, dar si mersul pe jos sau inotul sunt activitati potrivite. Apelarea la un kinetoterapeut reprezinta o modalitate prin care exercitiile fizice pot fi realizate in mod sanatos si fara riscuri. Kinetoterapeutul poate recomanda exercitii potrivite pentru fiecare persoana, astfel incat simptomele sa se diminueze, iar coloana vertebrala sa isi mentina optima starea de sanatate.
Persoanele cu simptome caracteristice stenozei spinale trebuie sa consulte cat mai rapid un medic. Anumite investigatii speciale vor fi necesare pentru a confirma diagnosticul si pentru a exclude alte afectiuni medicale. Stenoza spinala este o afectiune care se agraveaza fara tratament, asadar vizita la medic nu trebuie intarziata. Chiar daca nu exista tratamente curative, anumite modalitati de tratament pot ajuta la diminuarea simptomelor, precum durerea si inflamatia. Totusi, persoanele la care stenoza spinala este severa pot beneficia de interventii chirurgicale ce au ca scop diminuarea presiunii de la nivelul canalului spinal.
Bibliografie:
Anatomy of the spine – Upper back, lower back and neck. (n.d.). https://www.arthritis.org/about-arthritis/where-it-hurts/back-pain/back-spine-anatomy.php
Duarte, A. (2019). Spinal stenosis. https://www.rheumatology.org/I-Am-A/Patient-Caregiver/Diseases-Conditions/Spinal-Stenosis
Exercises for sciatica: Spinal stenosis [Video file]. (2017). https://www.nhs.uk/video/Pages/sciatica-spinal-stenosis.aspx?searchtype=&searchterm=&offset=17&
Minimally invasive spine surgery. (n.d.). https://www.aans.org/en/Patients/Neurosurgical-Conditions-and-Treatments/Minimally-Invasive-Spine-Surgery
Spinal stenosis. (n.d.). https://www.arthritis.org/about-arthritis/types/spinal-stenosis/
Spine basics. (2013). https://orthoinfo.aaos.org/en/diseases--conditions/spine-basics/