Circumcizia este o procedura chirurgicala prin care se indeparteaza portiunea de piele ce acopera glandul penian. Acest pliu de piele poarta denumirea de preput, iar eliminarea sa va duce la schimbarea aspectului si a practicilor de igiena. Barbatii pot alege aceasta varianta pentru a reduce numarul infectiilor de la nivelul preputului si pentru a evita complicatiile cu privire la starea de sanatate.
Motivele pentru care oamenii apeleaza la circumcizie sunt diverse, printre care si urmatoarele:
- motive religioase, de exemplu in cazul evreilor si musulmanilor;
- motive culturale;
- istoricul familial de circumcizie si dorinta de a continua traditia;
- preferintele personale;
- anumite motive ce tin de starea de sanatate, de exemplu riscul ridicat de infectii in zona peniana.
Conform cercetarilor, se estimeaza ca aproximativ 37-39% dintre barbatii din intreaga lume sunt circumcisi. Un procent crescut se regaseste in Statele Unite ale Americii, unde peste 71% dintre barbati au penisul circumcis. Potrivit Asociatiei Americane de Urologie, zonele din lume cu cele mai mari rate ale circumciziei sunt reprezentate de:
- Orientul Mijlociu;
- Coreea de Sud;
- Statele Unite ale Americii.
Cele mai scazute rate ale circumciziei sunt regasite in Europa, America Latina si cea mai mare parte din Asia. De asemenea, potrivit cercetatorilor din domeniu, ratele de circumcizie ale nou-nascutilor au scazut cu 10% intre 1979 si 2010 in Statele Unite.
Un penis necircumcis pastreaza preputul, adica zona de piele care acopera glandul unui penis ce nu se afla in erectie. Cand penisul este erect, preputul se retrage pentru a descoperi glandul penian.
In cazul penisurilor circumcise, preputul nu mai exista, iar glandul penian este expus atat in erectie, cat si in stare flasca.
Studiile stiintifice au produs rapoarte contradictorii cu privire la efectul circumciziei asupra actului sexual. De exemplu, un studiu din 2013 a analizat senzatiile sexuale la 1.059 de barbati necircumcisi si la 310 de barbati circumcisi. Grupul barbatilor circumcisi a raportat rate mai scazute ale sensibilitatii la nivelul glandului penian comparativ cu barbatii ce au suferit circumcizia.
O revizuire din 2013 a analizat studiile privind efectele circumciziei asupra functiei sexuale si a placerii asociate. Revizuirea a constatat ca, in cele mai exacte studii, circumcizia nu a avut efecte negative asupra functiei sexuale, dar nici asupra sensibilitatii, durerii sau placerii resimtite in timpul actului sexual.
Un studiu anterior, realizat in 2012, a constatat ca nu exista suficiente dovezi stiintifice care sa demonstreze ca circumcizia afecteaza functia sexuala. Studiul a concluzionat ca aceasta practica nu are un impact negativ pe termen lung asupra functiei sexuale.
De asemenea, un studiu mai recent, efectuat in anul 2016, a comparat sensibilitatea a 30 de barbati circumcisi cu cea a 32 de barbati necircumcisi, cu varste cuprinse intre 18 si 37 de ani. Studiul a constatat ca exista o diferenta minima intre sensibilitatea resimtita in cele doua cazuri.
Este foarte important ca persoanele care nu sunt circumcise sa aiba o igiena riguroasa a preputului si a glandului penian. Pentru adolescenti si adulti, igiena de la acest nivel este foarte importanta si trebuie realizata zilnic. Penisul trebuie decalotat, ulterior necesitand spalare atenta cu sapun si apa.
O igiena corecta a glandului penian si a preputului poate contribui la reducerea riscului de infectii. Fara o curatare regulata, bacteriile, murdaria si fluidele corporale se pot acumula, formand smegma. Aceasta are o culoare albicioasa sau usor galbuie si o consistenta pastoasa.
De asemenea, o igiena genitala inadecvata poate duce la infectii ale glandului sau preputului, cum ar fi:
- fimoza – apare atunci cand preputul devine prea stramt in jurul glandului penian si nu mai permite decalotarea;
- balanita – reprezinta infectia glandului penian;
- postita – reprezinta infectia preputului;
- balano-postita – cuprinde atat infectia glandului, cat si a preputului.
In mod normal, la baietii tineri, preputul nu se poate retrage cu usurinta. Trebuie retinut ca nu trebuie incercata fortarea sa, deoarece pot exista anumite efecte secundare.
In cazul persoanelor circumcise, igiena genitala nu necesita aspecte suplimentare. Totusi, chiar daca preputul nu mai exista, glandul penian trebuie spalat in continuare cu apa calduta si sapun.
Potrivit unor studii realizate in anul 2012, circumcizia poate reduce riscul de transmitere a infectiei cu HIV in cazul rapoartelor sexuale heterosexuale. Astfel, cercetarile au ajuns la concluzia ca circumcizia poate reduce riscul de infectie HIV cu 50-60%.
Cercetarile sustin ca circumcizia ar putea reduce riscul de infectii virale cu diferite tipuri de herpes si papilomavirus uman chiar si cu 30%. De asemenea, prin aceasta metoda se reduc si riscurile asociate altor infectii cu transmitere sexuala.
Un studiu realizat in 2017 a constatat ca femeile cu parteneri sexuali circumcisi au fost mai putin susceptibile de a contracta sifilis, chlamydia sau herpes. In plus, femeile incluse in studiu au avut chiar si un risc mai mic de a dezvolta cancer de col uterin.
Circumcizia la barbatii ce intretin relatii homosexuale poate reduce riscul de infectie cu HIV, dar mai sunt inca necesare studii pentru a lamuri complet acest aspect. In orice caz, atat barbatii circumcisi, cat si cei necircumcisi ar trebui sa foloseasca prezervative in timpul actului sexual, tocmai pentru a reduce riscul de transmitere sau de contractare a unei infectii sexuale.
Nu exista dovezi stiintifice care sa sugereze ca prezenta sau absenta preputului ar afecta fertilitatea. Cauzele infertilitatii masculine sunt corelate cu productia de sperma, aceasta avand loc la nivelul testiculelor. Unele dintre principalele motive pentru care apare infertilitatea masculina sunt reprezentate de:
- scaderea numarului de spermatozoizi;
- incapacitatea de a produce sperma;
- spermatozoizii au forme anormale sau nu se deplaseaza corespunzator;
- prezenta tulburarilor de ejaculare;
- tulburari structurale cromozomiale;
- urmarea unor tratamente medicamentoase;
- infectii repetate.
Infectiile repetate pot duce la blocarea tractului reproducator, astfel incat sperma nu va mai putea sa paraseasca testiculele in timpul ejacularii. Acest lucru poate fi corelat cu infertilitatea. Totusi, mentinerea unei igiene corespunzatoare a penisului si anuntarea medicului imediat cum apar simptome anormale si inconfortabile reprezinta metode prin care riscul de infectie scade considerabil.
Barbatii pot apela la circumcizie din mai multe motive, precum cele culturale, religioase sau chiar personale. In unele cazuri, barbatii pot alege aceasta varianta pentru a reduce numarul infectiilor de la nivelul preputului si pentru a evita complicatiile cu privire la starea de sanatate.
Dovezile stiintifice recente au descoperit foarte putine efecte negative asociate circumciziei, astfel incat se considera ca beneficiile depasesc cu mult riscurile. Totusi, in ciuda beneficiilor existente, circumcizia nu se recomanda a fi o procedura de rutina pentru copiii de sex masculin. De asemenea, circumcizia la barbatii mai in varsta poate prezenta un risc mai mare de complicatii asociate interventiei chirurgicale.
Bibliografie:
Bossio, J. A., et al. (2016). Examining penile sensitivity in neonatally circumcised and intact men using quantitative sensory testing [Abstract]. https://www.auajournals.org/doi/10.1016/j.juro.2015.12.080
Bronselaer, G. A., et al. (2013). Male circumcision decreases penile sensitivity as measured in a large cohort. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/j.1464-410X.2012.11761.x
Circumcision policy statement. (2012). https://pediatrics.aappublications.org/content/130/3/585.full
Foreskin care. (2014). https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/foreskin-care
Morris, B. J., et al. (2012). Does sexual function survey in Denmark offer any support for male circumcision having an adverse effect? https://academic.oup.com/ije/article/41/1/310/647826
Morris, B. J., et al. (2016). Estimation of country-specific and global prevalence of male circumcision. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4772313/
Morris, B. J., et al. (2017). CDC's male circumcision recommendations represent a key public health measure. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5478224/
Morris, B. J., Hankins, C. A. (2017). Effects of male circumcision on risk of sexually transmitted infections and cervical cancer in women. https://www.thelancet.com/journals/langlo/article/PIIS2214-109X(17)30386-8/fulltext
Morris, B. J., Krieger, J. N. (2013). Does male circumcision affect sexual function, sensitivity, or satisfaction?—A systematic review [Abstract]. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/jsm.12293
Newborn male circumcision. (2017). https://www.acog.org/Patients/FAQs/Newborn-Male-Circumcision?IsMobileSet=false
Owings, M., et al. (2015). Trends in circumcision for male newborns in U.S. hospitals: 1979–2010. https://www.cdc.gov/nchs/data/hestat/circumcision_2013/Circumcision_2013.htm
Schneider, J. A., et al. (2012). A protective effect of circumcision among receptive male sex partners of Indian men who have sex with men [Abstract]. https://link.springer.com/article/10.1007/s10461-011-9982-2
What is circumcision? (n.d.). https://www.urologyhealth.org/urologic-conditions/circumcision
What is male infertility? (n.d.). https://www.urologyhealth.org/urologic-conditions/male-infertility